Platformele rusești de streaming Okko, Wink și Kinopoisk au cenzurat filmul „Rich Flu” („Gripa bogaților” / „Prăbușirea lumii”), estompând scenele care conțineau frazele „Putin is dead” („Putin este mort”) și „What has happened to Putin?” („Ce s-a întâmplat cu Putin?”), transmite MediaZona.

Cenzura a fost semnalată de criticul de film Timur Aliev pe Telegram. Potrivit acestuia, modificările au fost aplicate în scena unui jurnal TV fictiv, unde sunt prezentate reacții din întreaga lume la pandemia imaginară care lovește doar elita financiară globală.

Inițial, filmul era disponibil necenzurat pe platforma Ivi, însă după reacțiile apărute în mediul online, producția a fost retrasă complet.

Regizat de Galder Gaztelu-Urrutia, „Rich Flu” a avut premiera mondială în octombrie 2024 și a fost lansat în Rusia în martie 2025. Acțiunea filmului are loc într-o lume afectată de un virus misterios care îi ucide pe cei mai bogați – miliardari, apoi milionari, apoi clasa superioară, provocând haos global și o cursă disperată de a renunța la avere.

Filmul ironizează și figura lui Elon Musk, menționând cu sarcasm că ar fi plecat pe Marte pentru a evita efectele „ciumei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cenzura #filme #Putin #Rusia

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.