Un nou studiu realizat în Țările de Jos arată că persoanele cu un cronotip nocturn — cunoscuți popular drept „păsări de noapte” — ar putea suferi un declin cognitiv mai rapid decât cei care se trezesc devreme. Cercetarea a fost condusă de Ana Wenzler, specialistă în demență la Universitatea din Groningen, și s-a bazat pe date din cadrul proiectului BIRD-NL, un amplu studiu național privind somnul și sănătatea mintală, scrie Cancan.md.
Studiul a identificat tipul biologic de somn al participanților (cronotipul), prin intermediul unor chestionare. Din cei analizați, 52% s-au dovedit a fi matinali, 44% aveau un cronotip intermediar, iar doar 5% erau persoane nocturne — un procent mai mic decât media globală, unde aproximativ 30% din populație este activă noaptea.
Pentru a evalua impactul cronotipului asupra sănătății cognitive, cercetătoarea a analizat rezultatele unor teste de funcție executivă desfășurate pe parcursul a 10 ani. Rezultatele au arătat că persoanele nocturne au înregistrat un declin mai rapid al funcției executive a creierului.
Totuși, Wenzler subliniază că acest efect negativ nu este uniform pentru toți noctambulii. Aproximativ 25% din impactul observat se explică prin calitatea scăzută a somnului și obiceiuri nesănătoase precum fumatul, ceea ce sugerează că un stil de viață sănătos poate reduce parțial riscurile.
Interesant este că declinul cognitiv accelerat a fost observat în special la persoanele cu studii superioare. Explicația ar fi legată de programul lor strict de muncă, care le impune trezirea devreme, în ciuda tendinței biologice de a fi active seara.
Acest studiu confirmă alte cercetări anterioare care asociază cronotipul nocturn cu o serie de riscuri de sănătate: risc crescut cu 30% de diabet, risc aproape dublu de depresie și tulburări psihologice, precum și un risc mai mare de boli cardiovasculare și mortalitate generală.
Matt Walker, profesor de neuroștiințe la Universitatea din California, Berkeley, afirmă că ignorarea cronotipului biologic duce la perturbări ale somnului, cu efecte serioase asupra sănătății pe termen lung.
Întrebarea care se pune este dacă oamenii își pot schimba cronotipul. Potrivit lui Wenzler, este posibilă o modificare moderată, cu ajutorul unor intervenții intensive, dar nu se poate transforma un noctambul convins într-un matinal autentic.
Walker adaugă că schimbările radicale ale cronotipului sunt greu de menținut și, în general, nu sunt sustenabile pe termen lung. Din perspectiva sa științifică, ideal ar fi ca oamenii să doarmă în armonie cu ceasul lor biologic.
În ceea ce privește legătura directă dintre cronotipul nocturn și demență, Wenzler spune că încă nu există suficiente date pentru o concluzie clară. Studiul său acoperă doar o perioadă de 10 ani, insuficientă pentru a stabili o legătură cauzală cu apariția demenței.
„Un declin cognitiv accelerat în mijlocul vieții nu înseamnă neapărat un risc crescut de demență,” a precizat cercetătoarea, subliniind că este nevoie de cercetări suplimentare.
Scopul final al echipei este de a înțelege mai bine legătura dintre cronotip, stilul de viață și sănătatea mintală, astfel încât să poată oferi recomandări personalizate pentru prevenirea bolilor neurodegenerative.
