Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0.2021%
  • USD
    17.0881
    -0.5676%
  • RUB
    0.2050
    1.3171%
  • RON
    3.8050
    0.0841%
  • UAH
    0.3831
    -0.3393%

Toate știrile

21 august 2026

Japonia amendează angajatorii care nu-și protejează muncitorii de caniculă

29 Iun. 2025, 14:20
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
29 Iun. 2025, 14:20 // Economie //  Realitatea.md

Începând cu 1 iunie, Japonia a adoptat o legislație revizuită care obligă angajatorii să ia măsuri stricte pentru protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi extreme. Nerespectarea acestor reglementări poate atrage amenzi de până la 500.000 de yeni (aproximativ 4.500 dolari singaporezi), scrie Cancan.md.

Decizia vine în contextul în care, potrivit Ministerului Sănătății din Japonia, în 2024 au fost înregistrate 30 de decese la locul de muncă și aproximativ 1.200 de accidente cauzate de căldură. Cei mai afectați au fost muncitorii din construcții și industrie.

Guvernul nipon a luat aceste măsuri în urma valului de căldură record din vara trecută, când luna iulie a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie. Autoritățile consideră noua lege un pas esențial în protejarea sănătății publice și a forței de muncă.

Legea impune firmelor să monitorizeze constant starea angajaților și să intervină rapid dacă apar semne de insolație. Printre măsurile recomandate se numără folosirea unui sistem de parteneriat între muncitori, distribuirea de dispozitive purtabile pentru monitorizarea temperaturii corporale și asigurarea transportului medical de urgență.

Angajatorii sunt, de asemenea, obligați să urmărească indicele de temperatură glob-picătură umedă (WBGT), care ține cont de temperatura aerului, umiditate și radiația solară. Intervențiile devin obligatorii când indicele depășește 28°C sau temperatura atmosferică rămâne peste 31°C mai mult de o oră sau cel puțin patru ore pe zi.

Un studiu al Organizației Internaționale a Muncii din 2019 arată că la temperaturi de 33–34°C, un muncitor de intensitate moderată își pierde jumătate din capacitatea de muncă. Raportul estimează o pierdere economică globală de 2,4 trilioane USD până în 2030, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse.

Companii mari din Japonia aplică deja aceste măsuri. Shimizu Corp, unul dintre cei mai mari antreprenori generali din țară, a declarat că folosește senzori purtabili pentru a măsura temperatura internă a angajaților și planifică pauze în funcție de indicele de căldură.

Yamato Transport Company intenționează să distribuie 75.000 de veste cu ventilatoare angajaților care livrează colete pe jos sau cu bicicleta. De asemenea, va instala 3.000 de dispozitive de măsurare a indicelui WBGT în sedii.

Japonia se alătură astfel unui număr redus de țări cu reglementări naționale privind siguranța termică la locul de muncă. În SUA, doar câteva state, precum California și Washington, au implementat norme similare, iar o reglementare federală este în curs de propunere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Aug. 2026, 14:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
21 Aug. 2026, 14:27 // Slider //  Realitatea.md

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.