Liderii europeni, reuniți la summitul din Canada, intenționează să pună presiune pe președintele SUA pentru a-și clarifica întreaga strategie privind Iranul.

Liderii europeni reuniți pentru summitul G7 cu Donald Trump în Munții Stâncoși canadieni intenționează să petreacă prima zi cerându-i liderului SUA să-și justifice încrederea că Israelul și Iranul vor ajunge la un acord care va însemna „pace în curând”.Pe fondul agravării conflictului militar și al creșterii numărului de victime de ambele părți, liderii europeni intenționează să-l pună pe președintele american la zid în ceea ce privește întreaga sa strategie față de Iran, inclusiv să obțină un răspuns definitiv cu privire la intenția sa de a-și folosi influența asupra premierului israelian, Benjamin Netanyahu, pentru a solicita un armistițiu sau, dimpotrivă, pentru a lăsa războiul să-și urmeze cursul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarațiile în mare parte nefondate ale lui Trump cu privire la „pace în curând” sugerează că președintele american crede, în mod surprinzător, că un armistițiu este iminent. Acest lucru ar permite reprogramarea negocierilor SUA cu Iranul privind programul său nuclear civil, care fuseseră stabilite pentru duminică, dar au fost anulate după ce Israelul a lansat atacul joi seara. 15 lideri mondiali, așteptați la reuniune Ostilitățile dintre Israel și Iran – și potențialul lor de a destabiliza economia mondială – au acaparat, cel puțin inițial, agenda summitului G7, care urma să fie dominată de disputele privind războiul din Ucraina și tarifele impuse de SUA.

În încercarea de a evita conflictele publice, Canada, gazda summitului, a renunțat la ideea unui comunicat comun și dorește ca toți cei șapte lideri să se concentreze pe lanțurile de aprovizionare cu minerale critice, inteligența artificială, China și securitatea energetică. Un total de 15 lideri mondiali sunt așteptați să participe la reuniunea de două zile și jumătate de la Kananaskis, situat la sud de stațiunea canadiană Banff. În strânsă legătură cu eforturile în mare parte inutile ale Europei de a-l determina pe Trump să fie mai ferm în cererea de încetare a focului din Ucraina, liderii europeni vor să vadă dacă Trump are un plan pentru detensionarea situației din Iran.

În drum spre summitul care va începe oficial luni, Merz a făcut apel la diplomație, dar a adăugat că Iranul nu poate deține arme nucleare și a îndemnat țara să înceteze bombardamentele asupra țintelor civile din Israel.

Părinții, trimiși în judecată Franța, Germania și Marea Britanie, care anterior erau implicate îndeaproape în negocierile privind programul nuclear al Iranului, au fost lăsate pe dinafară de Trump, care a insistat să încheie un acord bilateral cu Iranul. Având în vedere numeroasele probleme urgente de pe agenda politică, Europa va fi prudentă în a decide cât capital politic să investească în apelurile la încetarea focului.

#Doland Trump #razboi #reuniunea G7

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.