Rachete iraniene au lovit luni Tel Avivul şi oraşul port Haifa din Israel, distrugând case şi alimentând îngrijorările liderilor mondiali reuniţi în această săptămână la summitul G7 că lupta dintre cei doi vechi inamici ar putea duce la un conflict regional mai amplu, relatează Reuters.

Mass-media israeliană a anunţat că trei persoane au murit în centrul ţării, iar alte zeci au fost rănite în atacurile din timpul nopţii.

Operaţiunile de căutare şi localizare sunt în curs de desfăşurare în oraşul Haifa, din nordul ţării, unde aproximativ 30 de persoane au fost rănite, au declarat autorităţile, în timp ce zeci de echipaje de prim ajutor se îndreptau spre zonele lovite. Presa a relatat că se vedeau incendii la o centrală electrică din apropierea portului. Unele clădiri rezidenţiale din Tel Aviv au fost lovite, au declarat martorii.

Teheranul a lansat mai multe valuri de atacuri asupra Israelului, ca răspuns la loviturile preventive ale Israelului împotriva programelor nucleare şi balistice ale Iranului, care au început vineri.

Gărzile Revoluţionare Iraniene au declarat că ultimul atac a folosit o nouă metodă care a determinat sistemele de apărare multistratificate ale Israelului să se atace reciproc.

„Iniţiativele şi capacităţile utilizate în această operaţiune, în ciuda sprijinului cuprinzător al Statelor Unite şi al puterilor occidentale şi a deţinerii celor mai moderne şi noi tehnologii de apărare, au dus la lovirea cu succes şi la maximă eficacitate a ţintelor din teritoriile ocupate”.

Cel puţin 10 persoane din Israel, inclusiv copii, au fost ucise în atacuri anterioare, au declarat autorităţile locale.

Liderii Grupului celor Şapte au început să se reunească duminică în Munţii Stâncoşi canadieni, conflictul dintre Israel şi Iran fiind considerat o prioritate absolută.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că obiectivele sale pentru summit includ împiedicarea Iranului să dezvolte sau să deţină arme nucleare, garantarea dreptului Israelului de a se apăra, evitarea escaladării conflictului şi crearea unui spaţiu pentru diplomaţie.

„Această chestiune va ocupa un loc foarte important pe agenda summitului G7”, a declarat Merz.

Înainte de a pleca spre summitul de duminică, preşedintele american Donald Trump a fost întrebat ce măsuri ia pentru a detensiona situaţia.

„Sper că se va ajunge la un acord. Cred că este momentul pentru un acord. Uneori trebuie să se lupte”, a declarat el reporterilor.

Iranul a declarat mediatorilor din Qatar şi Oman că nu este dispus să negocieze un armistiţiu în timp ce se află sub atacul Israelului, a declarat duminică pentru Reuters un oficial informat cu privire la comunicările dintre părţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Explozii au zguduit Tel Avivul duminică, în timpul primului atac cu rachete al Iranului în timpul zilei, după raidul israelian de vineri. La scurt timp după lăsarea întunericului, rachete iraniene au lovit o stradă rezidenţială din Haifa şi în sudul Israelului.

Imaginile din Teheran au arătat cerul nopţii luminat de un incendiu uriaş la un depozit de combustibil, după ce Israelul a început atacurile împotriva sectorului petrolier şi de gaze al Iranului, crescând miza pentru economia globală şi funcţionarea statului iranian.

#armistitiu #Iran #Israel

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.