Mai mulți specialiști implicați în proiectarea, verificarea, execuția și recepția blocului de locuit din orașul Durlești, afectat de incendiul din 16 mai, au rămas fără certificate de atestare. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a decis retragerea documentelor.

Hotărârea a fost luată în cadrul ședinței Comisiei de atestare pentru examinarea cazurilor de suspendare sau retragere a certificatelor de atestare profesională, convocată la MIDR. Autoritatea a analizat neregulile semnalate de către specialiștii de la Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST), care a constatat abateri majore în toate etapele de realizare a construcției: de la documentația urbanistică, proiectare și verificare tehnică, până la recepția finală și intervențiile neautorizate asupra structurii imobilului.

„Constatările au relevat încălcări grave ale legislației în vigoare și neglijențe ce au pus în pericol siguranța locatarilor. În consecință, Comisia a aplicat cea mai dură măsură prevăzută de Regulamentul de atestare: retragerea certificatelor de atestare profesională”, notează responsabilii de la MIRD

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele vizate au fost invitate și audiate în cadrul ședinței. Conform serviciului de presă al MIDR, acestea au avut posibilitatea să își prezinte punctul de vedere.

Pe 16 mai, mansarda unui bloc de locuit din Durlești, care ar fi fost construită ilegal, a luat foc. 15 apartamente dintre 165 existente, au ars totalmente. Conform proiectului clădirea avea doar 150 de apartamente.

A doua zi după incendiu, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a dispus inițierea unui control de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică. După aproape 3 săptămâni de la producerea incendiului, responsabilii anunțau că au depistat mai multe nereguli la construcția blocului.

#atestare #constructie #Durlesti #incendiu #specialisti

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.