Mai multe zboruri către insula turistică indoneziană Bali au fost anulate sau întârziate, iar aeroportul din Maumere din provincia East Nusa Tenggara a fost închis din cauza erupţiei vulcanului Lewotobi Laki-laki, au declarat oficialii.

Vulcanul Lewotobi Laki-laki, care se află în provincia East Nusa Tenggara, a erupt marţi, aruncând cenuşă la o înălţime de 11 km, ceea ce a obligat agenţia vulcanologică a ţării să ridice nivelul de alertă la maxim.

Acesta a erupt din nou miercuri dimineaţă, emiţând un nor de cenuşă înalt de 1 km, a precizat agenţia.

Mai multe zboruri internaţionale din India, Singapore şi Australia către Bali au fost anulate din cauza erupţiei, potrivit site-ului aeroportului internaţional din Bali. Singapore Airlines a anulat patru zboruri între aeroportul Denpasar din Bali şi Singapore, iar filiala sa low cost Scoot a anulat zborurile către Bali şi insula vecină Lombok, au declarat companiile aeriene.

Compania low-cost Qantas JetStar a anulat mai multe zboruri de dimineaţă spre Bali din Australia şi se aşteaptă ca zborurile de după-amiază să fie întârziate.

„Prognozele arată că norul de cenuşă ar trebui să se îndepărteze până diseară”, a declarat JetStar.

Guvernul a închis aeroportul Fransiskus Xaverius Seda din Maumere de miercuri până joi „pentru a asigura siguranţa pasagerilor”, a declarat operatorul aeroportuar AirNav.

Erupţia a forţat, de asemenea, autorităţile locale să evacueze zeci de locuitori care trăiesc în două sate din apropierea vulcanului, a declarat un oficial al agenţiei locale pentru dezastre.

„Străzile din cele două sate s-au umplut cu cenuşă groasă, pietriş şi nisip”, a spus ea, adăugând că nu au fost raportate victime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vulcanul a erupt ultima dată în luna mai. Indonezia se află pe Inelul de Foc al Pacificului, o zonă cu activitate seismică ridicată deasupra mai multor plăci tectonice.

#vulcan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.