Aproape una din 10 țigări consumate în Uniunea Europeană este de proveniență ilicită. Cel puțin asta arată datele raportului KPMG din 2024, potrivit căruia, în regiune au fost consumate 38,9 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 9,2% din consumul total – cel mai mare nivel înregistrat din 2015. Impactul economic este semnificativ: până la 14,9 miliarde de euro pierduți din venituri fiscale la nivelul statelor membre, într-un context marcat de presiuni bugetare și instabilitate economică în mai multe țări europene, transmite infomarket.md.

Raportul KPMG mai arată că această creștere a fost determinată în mare parte de Franța, care continuă să fie cea mai mare piață de țigări ilicite din Europa. Aceasta înregistrează 18,7 miliarde de țigări ilicite consumate anul trecut, echivalentul a 37,6% din consumul total de țigări din țară. Dintre acestea, aproape 7,8 miliarde de țigări erau contrafăcute.

Și în Țările de Jos volumul țigărilor ilicite a crescut cu 1,1 miliarde de unități, mai mult decât dublu față de anul precedent, ajungând să reprezinte 17,9% din consumul total de țigări. Dacă aceste produse ar fi fost achiziționate legal, statul francez ar fi încasat suplimentar 9,4 miliarde de euro, iar cel olandez aproape 900 de milioane de euro.

„Comerțul ilicit cu tutun amenință economia europeană, sănătatea publică, siguranța și stabilitatea socială. În prezent, piețele cu taxe și prețuri ridicate, precum Franța și Țările de Jos, sunt afectate în mod special de țigări importate ilegal și contrafăcute. Impactul socio-economic masiv al acestui fenomen afectează colectarea de taxe, crearea de locuri de muncă și activitatea întreprinderilor legale. Totodată, disponibilitatea țigărilor ieftine și nereglementate subminează eforturile de reducere a fumatului și tranziția către un viitor fără fum”, a declarat Christos Harpantidis, Vicepreședinte Senior pentru Afaceri Externe al Philip Morris International.

Mai multe țări europene au demonstrat deja că fenomenul poate fi controlat prin măsuri coerente și bine aplicate. Bulgaria, Grecia, Italia și Portugalia, iar în afara Uniunii Europene, Ucraina, au înregistrat progrese remarcabile în combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun. De exemplu, Grecia, în 2024 a raportat cea mai mare scădere a consumului de țigări ilicite din ultimii zece ani, cu 6,2 puncte procentuale, ajungând până la 17,5%.

„Regimurile fiscale previzibile și sprijinul ferm pentru acțiunile autorităților locale s-au dovedit a fi eficiente. Alte țări din regiune ar trebui să urmeze acest exemplu, pentru a recăpăta controlul asupra acestui fenomen periculos. Aceasta este direcția corectă dacă ne dorim cu adevărat să combatem comerțul ilicit cu tutun în Europa, un fenomen care afectează economiile continentului, subminează competitivitatea și creșterea economică și creează teren fertil pentru alte activități infracționale. Cetățenii nu-și mai pot permite pierderea unor venituri bugetare esențiale, într-un moment critic pentru Europa, când aceste resurse ar trebui investite în domenii-cheie precum apărarea, securitatea internă și programele sociale”, a declarat Massimo Andolina, Președintele Regiunii Europene a PMI.

În cele 38 de țări europene incluse în studiul KPMG, în 2024, au fost consumate 52,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 10% din consumul total. Pierderile din venituri fiscale sunt estimate la 19,4 miliarde de euro.

#Franta #raport #tutun

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.