Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda finanțare suplimentară în valoare de 40 de milioane de euro pentru reabilitarea a patru drumuri naționale din țară. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și semnarea modificării Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și BERD privind realizarea lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor.

„După acordarea suplimentară a 40 de milioane de euro, valoarea totală a finanțării acordate de BERD va ajunge la 290 de milioane de euro. Resursele financiare vor fi utilizate pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale incluse în Proiectul „Reabilitarea Drumurilor în Moldova IV”, inclusiv prestarea serviciilor de consultanță pentru implementarea proiectelor și supervizarea tehnică a lucrărilor de reabilitare și modernizare”, informează un comunicat de presă al Parlamentului.

Banii sunt destinați pentru reabilitarea drumului R14, R6 – Codrul Nou – Soroca – Unguri – frontiera cu Ucraina, pe sectorul Soroca – Arionești; drumul R8.1, R8 – Arionești – R14, sectorul Arionești – Otaci; drumul M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România, sectorul de ocolire a orașului Vulcănești; drumul R33 Hîncești – Lăpușna – M1.

Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind realizarea lucrărilor de construcție și reabilitare a drumurilor a fost ratificat în anul 2013 și a fost modificat de trei ori.

Potrivit procedurii, după negociere și semnare, Acordul de modificare va fi propus spre ratificare Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BERD #drumuri #finantare #reparatie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china