Costumul național este un element cheie al culturii și modului de viață al unui popor. Pentru găgăuzi, hainele naționale sunt o mândrie, ele se deosebesc prin sobrietate, nuanțe întunecate dar, în același timp, detalii sofisticate, brodate cu mare măiestrie.
Astăzi, costumul național găgăuz este purtat de către localnici la festivaluri sau alte evenimente culturale. Straiele unui bărbat găgăuz sunt compuse dintr-o cămașă, pantaloni de croială largă, centură roșie lată și o pălărie. Gulerul cămășii trebuie să fie de tip tunică.
Costumul național al femeilor constă dintr-o cămașă din pânză țesută manual, o rochie și o batistă de nuanțe întunecate. La sărbători, femeia poartă și o floare roșie sau roz, care este fixată în batistă puțin sub nivelul ochilor.
Un element aparte al costumelor naționale găgăuze sunt rochiile de mireasă, care sunt diferite de cele moderne.
Costumele naționale găgăuze, cusute acum 100 de ani, pot fi admirate în muzeul din satul Beșalma. Totodată, frumusețea veșmintelor tradiționale găgăuze poate fi admirată la sărbătorile tradiționale precum Hederlez și Kasîm.
Costumul găgăuz, inițial, nu se confecționa din culori aprinse. Proveniența hainelor naționale găgăuze a fost puțin studiată. Nimeni încă nu a făcut studii pentru a afla cum a apărut vestimentația găgăuzilor.
Maria Capaclî, coordonatorul științific al muzeului de istorie, Beșalma: „Până în anii ’70 ai secolului trecut, rochiile de mireasă puteau fi de diferite culori și nuanțe: albastră, de culoarea cerului, verde deschis, precum e iarba, și chiar rochii de mireasă roșii. Totodată, rochia de mireasă avea un șorț, care putea fi scos doar la nuntă, fiind înlocuit cu o centură”.
Maria Kambur, conducătorul ansamblului din Beșghioz: „Pălăria este mândria bărbatului, ea este împodobită cu o floare, care se poartă pe partea stângă. La femei floarea este amplasată pe partea dreaptă a batistei”.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.



