În Republica Moldova va fi creat Fondul Național al Cinematografiei. Inițiativa Ministerului Culturii a fost votată joi, 26 iunie curent, de Parlament. Fondul va finanța producția de filme, precum și alte opere audiovizuale.

Totodată, acesta va sprijini dezvoltarea proiectelor cinematografice, inclusiv a coproducțiilor internaționale, distribuția filmelor și promovarea cinematografiei atât pe plan național, cât și internațional,

Potrivit Parlamentului, fondul va fi finanțat din alocațiile aprobate anual în bugetul de stat, resursele financiare oferite de către donatori, precum și din alte surse.

Regulamentul privind modul de gestionare și distribuire a mijloacelor financiare ale Fondului va fi aprobat de Guvern, iar gestionarea acestuia va ține de responsabilitatea Centrului Național al Cinematografiei (CNC), instituție publică din subordinea Ministerului Culturii.

„O altă prevedere a documentului stabilește că finanțarea proiectelor nu va putea depăși 50 % din costul total. Excepție vor face coproducțiile pentru care finanțarea poate ajunge până la 60 % și operele audiovizuale greu de realizat, în cazul cărora ajutorul de stat poate acoperi până la 100 % din costuri. Proiectul mai prevede extinderea sprijinului financiar pentru filme experimentale, filme de artă sau producții cu grad sporit de dificultate, pentru a diversifica oferta culturală și a încuraja inovația artistică”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Parlament.

Totodată, legea prevede reorganizarea cinematografului „Odeon”, care va fi inclus în structura Centrului Național al Cinematografiei.

În anul curent, din bugetul total al sectorului cultural și educațional în valoare de 635,3 milioane de lei, 20,1 milioane de lei au fost alocate pentru susținerea cinematografiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cinematografie #filme #fond #productie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.