Curs valutar
  • EUR
    19.9367
    -0.1741%
  • USD
    17.2224
    -0.0447%
  • RUB
    0.2026
    0.0494%
  • RON
    3.8020
    -0.2209%
  • UAH
    0.3845
    -0.1821%

Toate știrile

19 august 2026

Alegerile din toamnă decid viitorul Moldovei: drumul european sau întoarcerea în Gulagul rusesc

26 Iun. 2025, 20:00
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
26 Iun. 2025, 20:00 // Alegeri //  Realitatea.md

Alegerile parlamentare din toamnă pun Republica Moldova la o răscruce de drumuri: fie optează pentru libertate și dezvoltarea economică în Uniunea Europeană, fie alege Gulagul rusesc. Este declarația făcută, într-un interviu pentru One TV, de Iulian Chifu, expert în politică externă de la București, fost consilier, timp de mulți ani, al președintelui României și al altor înalți funcționari de peste Prut. Mai mult, făcând o paralelă cu cazul Georgiei, Iulian Chifu a descris scenariul în care, dacă cetățenii aleg în toamnă o cale contrară valorilor Uniunii Europene, Republica Moldova riscă să piardă regimul liberalizat de vize cu UE și sprijinul uriaș, financiar și diplomatic, al Uniunii Europene.

În urma alegerilor parlamentare din Georgia, din octombrie 2024, a câștigat partidul apropiat de Rusia, „Visul Georgian”. Drept urmare, la 27 ianuarie 2025, acordul de facilitare a vizelor UE–Georgia a fost parțial suspendat. Măsura a vizat funcționarii de stat și nu a fost aplicată cetățenilor obișnuiți, deoarece a existat o circumstanță atenuantă: georgienii au votat și susțin în continuare drumul european. Faptul a fost confirmat de uriașele proteste anti-guvern care au durat luni de zile. În cazul Republicii Moldova, însă, există un factor agravant, atrage atenția Iulian Chifu, fostul consilier pe securitate de la Cotroceni.

„În cazul Republici Moldova, în cazul unui vot conștient împotriva drumului pro-european, această circumstanță atenuantă dispare. Cetățenii își aleg o reorientare – asta este interpretarea pe care orice democrație o va face și în consecință sancțiunea privind ridicarea vizelor vine automat și vine nu pentru că cineva are ceva de împărțit ci pur și simplu este vorba de un pachet de principii și valori comune, la care Republica Moldova, Ucraina, Georgia s-au angajat”, a declarat Iulian Chifu.

Potrivit lui Chifu, Rusia nu va compensa niciodată fondurile europene de reformă, iar un exemplu în acest sens este regiunea separatistă din stânga Nistrului, susține expertul.

„Avem un caz, chiar regiunea separatistă nistreană și vedeți în ce situație a ajuns, pentru că așa Rusia este cinică și nu este prea preocupată de 350 de mii de oameni care locuiesc acolo. Dă gaz cât timp a fost pentru încălzire sau pentru afaceri proprii în rest, acolo nu poate funcționa economia. L-am auzit pe Krasnoselski. practic a ridicat mâinile în sus predându-se și spunând că nu mai are ce să mai facă, bugetul nu mai poate fi executat și atunci vine totul în sarcina Republicii Moldova”, a mai spus acesta.

Un alt exemplu este Belarus, stat pe tăcute ocupat de Rusia care, nu numai că merge pe calea dispariției, ci care își oferă teritoriu drept trambulină pentru atacurile rusești.

„Mai există și cazul Belarus pe care vedem cum un stat își pierde suveranitatea și este practic fagocitat, înghițit de către Federația Rusă. Nu știu dacă aceasta este direcția în care își doresc cetățenii Republicii Moldova să meargă, până la urmă este alegerea lor”, a mai declarat Chifu.

La scrutinul Parlamentar din toamnă, moldovenii își vor exprima votul decisiv – fie aleg acest Gulag rusesc, fie rămâne independentă pe un drum european, spune expertul.

„Important este să știe ce înseamnă, ce reprezintă fiecare dintre cele două alegeri care îi sunt prezentate în față și care sunt decisive pentru viitorul fiecăruia dintre cetățeni și sigur al Republicii Moldova în întregime: ori rămâne independentă pe un drum european cu o economie consolidată, fie vrea să revină în Gulag și să devină așa o parte a lumii ruse, a noii Uniuni Sovietice reclădite de Putin”.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025. La scrutinul prezidențial și referendumul privind integrarea europeană a Moldovei de anul trecut, Rusia a fost acuzată de ingerințe. În ciuda tuturor tentativelor de destabilizare orchestrate de Moscova, alegerile prezidențiale au fost câștigate de Maia Sandu, iar referendumul privind integrarea europeană a trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 22:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Aug. 2026, 22:41 // Slider //  Ana Panaguța

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!