Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Alegerile din toamnă decid viitorul Moldovei: drumul european sau întoarcerea în Gulagul rusesc

26 Iun. 2025, 20:00
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
26 Iun. 2025, 20:00 // Alegeri //  Realitatea.md

Alegerile parlamentare din toamnă pun Republica Moldova la o răscruce de drumuri: fie optează pentru libertate și dezvoltarea economică în Uniunea Europeană, fie alege Gulagul rusesc. Este declarația făcută, într-un interviu pentru One TV, de Iulian Chifu, expert în politică externă de la București, fost consilier, timp de mulți ani, al președintelui României și al altor înalți funcționari de peste Prut. Mai mult, făcând o paralelă cu cazul Georgiei, Iulian Chifu a descris scenariul în care, dacă cetățenii aleg în toamnă o cale contrară valorilor Uniunii Europene, Republica Moldova riscă să piardă regimul liberalizat de vize cu UE și sprijinul uriaș, financiar și diplomatic, al Uniunii Europene.

În urma alegerilor parlamentare din Georgia, din octombrie 2024, a câștigat partidul apropiat de Rusia, „Visul Georgian”. Drept urmare, la 27 ianuarie 2025, acordul de facilitare a vizelor UE–Georgia a fost parțial suspendat. Măsura a vizat funcționarii de stat și nu a fost aplicată cetățenilor obișnuiți, deoarece a existat o circumstanță atenuantă: georgienii au votat și susțin în continuare drumul european. Faptul a fost confirmat de uriașele proteste anti-guvern care au durat luni de zile. În cazul Republicii Moldova, însă, există un factor agravant, atrage atenția Iulian Chifu, fostul consilier pe securitate de la Cotroceni.

„În cazul Republici Moldova, în cazul unui vot conștient împotriva drumului pro-european, această circumstanță atenuantă dispare. Cetățenii își aleg o reorientare – asta este interpretarea pe care orice democrație o va face și în consecință sancțiunea privind ridicarea vizelor vine automat și vine nu pentru că cineva are ceva de împărțit ci pur și simplu este vorba de un pachet de principii și valori comune, la care Republica Moldova, Ucraina, Georgia s-au angajat”, a declarat Iulian Chifu.

Potrivit lui Chifu, Rusia nu va compensa niciodată fondurile europene de reformă, iar un exemplu în acest sens este regiunea separatistă din stânga Nistrului, susține expertul.

„Avem un caz, chiar regiunea separatistă nistreană și vedeți în ce situație a ajuns, pentru că așa Rusia este cinică și nu este prea preocupată de 350 de mii de oameni care locuiesc acolo. Dă gaz cât timp a fost pentru încălzire sau pentru afaceri proprii în rest, acolo nu poate funcționa economia. L-am auzit pe Krasnoselski. practic a ridicat mâinile în sus predându-se și spunând că nu mai are ce să mai facă, bugetul nu mai poate fi executat și atunci vine totul în sarcina Republicii Moldova”, a mai spus acesta.

Un alt exemplu este Belarus, stat pe tăcute ocupat de Rusia care, nu numai că merge pe calea dispariției, ci care își oferă teritoriu drept trambulină pentru atacurile rusești.

„Mai există și cazul Belarus pe care vedem cum un stat își pierde suveranitatea și este practic fagocitat, înghițit de către Federația Rusă. Nu știu dacă aceasta este direcția în care își doresc cetățenii Republicii Moldova să meargă, până la urmă este alegerea lor”, a mai declarat Chifu.

La scrutinul Parlamentar din toamnă, moldovenii își vor exprima votul decisiv – fie aleg acest Gulag rusesc, fie rămâne independentă pe un drum european, spune expertul.

„Important este să știe ce înseamnă, ce reprezintă fiecare dintre cele două alegeri care îi sunt prezentate în față și care sunt decisive pentru viitorul fiecăruia dintre cetățeni și sigur al Republicii Moldova în întregime: ori rămâne independentă pe un drum european cu o economie consolidată, fie vrea să revină în Gulag și să devină așa o parte a lumii ruse, a noii Uniuni Sovietice reclădite de Putin”.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025. La scrutinul prezidențial și referendumul privind integrarea europeană a Moldovei de anul trecut, Rusia a fost acuzată de ingerințe. În ciuda tuturor tentativelor de destabilizare orchestrate de Moscova, alegerile prezidențiale au fost câștigate de Maia Sandu, iar referendumul privind integrarea europeană a trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 18:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
19 Nov. 2026, 18:20 // Societate //  Daniela Baranovschi

Pacienții ar putea face mai multe analize fără să plătească din propriul buzunar, iar cei care au nevoie de operații de cataractă ar urma să aștepte aproximativ opt luni, în loc de un an. În plus, mai multe persoane vor putea beneficia de îngrijiri medicale acasă, iar programele de depistare timpurie a bolilor vor fi extinse. Schimbările sunt prevăzute pentru 2027 în bugetul asigurărilor medicale, aprobat de Guvern.

Una dintre cele mai importante modificări ține de prevenirea bolilor. Anul viitor, 83.000 de persoane ar urma să fie examinate în programele de screening, de aproape trei ori mai multe decât în 2026, când au fost incluse aproximativ 29.000 de persoane. Pentru aceste servicii, fondurile vor crește cu 78,5%.

Femeile cu vârste între 35 și 50 de ani vor putea face treptat testul HPV, care ajută la depistarea infecției ce poate duce la cancer de col uterin. Pentru celelalte grupe de vârstă va fi păstrată metoda actuală, citologia. Vor fi extinse și testele pentru depistarea cancerului colorectal și mamar, precum și examinările pulmonare pentru persoanele din sate care prezintă risc de tuberculoză.

Tot pentru prevenirea bolilor sunt prevăzute aproximativ 287.000 de doze de vaccin împotriva rabiei, gripei, hepatitei B și infecției meningococice. În același timp, statul va prelua treptat din bugetul național finanțarea programelor de prevenire a HIV și tuberculozei, pentru ca serviciile să nu fie întrerupte odată cu reducerea sprijinului oferit de Fondul Global.

O altă schimbare va fi la medicul de familie. Acesta va putea prescrie cu 4,3 milioane mai multe analize și investigații achitate prin asigurarea medicală. În plus, în ambulatoriu, adică în serviciile medicale oferite fără internare, vor fi disponibile alte 729.000 de investigații. Pentru pacienți, asta ar putea însemna mai puține drumuri la spitalele raionale sau la Chișinău și mai puține analize plătite din propriul buzunar.

Medicul de familie va putea solicita și consultații la distanță de la specialiști. Totodată, serviciile de ftiziopneumologie, care se ocupă de bolile pulmonare, și cele de asistență oncologică vor fi extinse la nivelul asistenței medicale primare. Vor fi dezvoltate și serviciile comunitare de sănătate mintală, precum și cele de intervenție timpurie pentru copii, inclusiv pentru cei cu tulburări din spectrul autist. Aproape o treime dintre vizitele la medicul de familie vor fi dedicate prevenirii bolilor.

Pentru persoanele care au nevoie de operații, bugetul prevede mai multe intervenții și o perioadă mai scurtă de așteptare. În cazul cataractei, pacienții ar urma să aștepte aproximativ opt luni, față de un an în prezent. Sunt planificate 17.424 de operații, cu 1.373 mai multe decât în 2026. Vor crește și numărul protezărilor de șold și genunchi, până la 8.120 de intervenții.

Lista operațiilor va fi stabilită în funcție de numărul real de pacienți care așteaptă intervenția. În plus, investigațiile necesare înainte de operație vor fi contractate separat de CNAM, astfel încât lipsa acestora să nu întârzie intervenția. Va fi extinsă și chirurgia de zi: pacientul va putea fi operat și externat în aceeași zi, fără să rămână internat peste noapte.

Pacienții cu cancer vor avea acces la mai multe investigații, inclusiv tomografii și rezonanță magnetică. Pentru 2027 sunt prevăzute peste 730.000 de investigații de înaltă performanță, cu prioritate pentru depistarea cancerului la copii și adulți. Va fi extins accesul la radioterapie și la medicamente costisitoare administrate în staționarul de zi. De asemenea, lista medicamentelor finanțate va include două preparate inovative noi.

Pentru tratamentul bolilor cronice în spitale sunt planificate aproximativ 77.000 de cazuri, cu peste 4.600 mai multe decât în acest an. Serviciul de ambulanță va primi cu 10,3% mai mulți bani, inclusiv 30 de milioane de lei pentru ca serviciile de urgență să fie mai accesibile atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate.

Mai multe persoane vor primi și îngrijiri medicale acasă. Numărul beneficiarilor ar urma să ajungă la aproximativ 3.700, de două ori mai mult decât în prezent. Pentru aceștia sunt planificate circa 86.000 de vizite. Vor crește și serviciile pentru bolnavii aflați în stadii avansate ale unor boli: sunt prevăzute aproximativ 99.000 de zile de îngrijire paliativă în spitale și peste 23.000 de vizite la domiciliu.

Medicamentele compensate vor ajunge la aproximativ 700.000 de persoane, iar dispozitivele medicale compensate, la circa 110.000 de beneficiari.

Bugetul pentru 2027 prevede și salarii cu 10% mai mari pentru angajații instituțiilor medicale publice incluse în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Majorarea îi vizează și pe medicii rezidenți. Totodată, 100 de milioane de lei vor fi alocate, prin concurs, pentru reparații și dotări în centrele de sănătate, iar alte 300 de milioane de lei vor fi folosite pentru reparații capitale și echipamente în șapte spitale și institute republicane.

Prima de asigurare medicală în sumă fixă va rămâne de 12.636 de lei. Se păstrează și reducerea de 75% pentru categoriile prevăzute de lege care achită prima în termen.

În total, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor ajunge la 21,3 miliarde de lei, cu 2,1 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Proiectul a fost aprobat de Guvern și urmează să fie transmis Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!