Summitul Moldova – UE, care va avea loc pe 4 iulie la Chișinău, este o reuniune fără precedent, iar prezența liderilor europeni la eveniment va reitera apropierea dintre comunitate și țara noastră, susține Janis Mazeiks. Conform oficialului, asemenea evenimente se organizează cu „partenerii principali”.

Șeful Delegației UE la Chișinău a relatat într-un interviu acordat pentru Agora că, în opinia funcționarilor europeni, Moldova „a reușit foarte multe într-un timp foarte scurt”. Vorbind despre reuniunea din iulie, Mazeiks a dezvăluit subiectele care vor fi abordate, punctând că acestea se referă la chestiuni de importanță majoră.

„Se vor discuta toate întrebările de actualitate dintre Republica Moldova și UE. Vorbim despre reformele care sunt implementate în Republica, procesul de integrare europeană, procesul de negociere, provocări legate de sectorul energetic sau de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Vom vorbi, desigur, și despre Planul de creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro”, afirmă Mazeiks.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit diplomatului european, urmare a reuniunii va fi emisă o declarație comună, în care se vor menționa angajamentele Bruxellesului pentru susținerea parcursului european al Moldovei.

Pe 4 iulie 2025, la Chișinău urmează să ajungă președintele Consiliului UE Antonia Costa, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și înaltul reprezentant pentru politică externă Kaja Kallas. Potrivit surselor Realitatea, se așteaptă mai multe anunțuri importante referitoare la liberalizarea roamingului, sprijinul financiar acordat țării noastre și securitatea energetică a Moldovei.

#agenda #Janis Mazeiks #Moldova #Summit #UE

După atacul cibernetic în urma căruia au fost extrase datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni, autoritățile au publicat o listă de contacte la care oamenii pot raporta tentativele de fraudă, solicita ajutor pentru accesarea serviciilor digitale sau cere informații despre datele care îi vizează.

Persoanele care primesc apeluri suspecte, mesaje înșelătoare, găsesc pagini web clonate sau li se promit premii în schimbul unor informații personale pot raporta incidentele la adresa de e-mail cybercrime@igp.gov.md. Dacă situația necesită intervenție imediată, trebuie apelat numărul de urgență 112.

Cei care suspectează că datele cardului sau contului bancar au ajuns pe mâini străine sunt îndemnați să contacteze imediat banca. Pentru a evita alte tentative de înșelăciune, autoritățile recomandă folosirea numerelor de telefon publicate pe site-ul oficial al instituției sau pe spatele cardului bancar.

Dacă apar probleme la utilizarea semnăturii electronice sau mobile, utilizatorii pot cere ajutor operatorilor Orange sau Moldcell. Pentru asistență tehnică este disponibil și Centrul de Apel al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, la numărul 022 820 911.

Persoanele care nu pot accesa un serviciu public digital prin aplicația EVO pot scrie echipei de suport a Agenției de Guvernare Electronică, la adresa suport@egov.md.

De asemenea, cetățenii care vor să afle ce informații personale despre ei au fost vizate în incident pot depune o petiție la Agenția de Guvernare Electronică. Documentul poate fi semnat electronic și transmis prin platforma edemocratie.gov.md sau semnat olograf și depus la sediul instituției ori expediat prin poștă.

Autoritățile le recomandă oamenilor să nu divulge date personale sau bancare, parole, coduri PIN și coduri de autentificare. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să nu confirme plăți pe care nu le-au inițiat și să verifice identitatea celor care îi contactează. Dacă cineva pretinde că reprezintă o instituție sau o persoană cunoscută, este mai sigur ca aceasta să fie apelată la un număr oficial, nu la cel de pe care a venit apelul.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, în urma unui atac cibernetic au fost extrase date personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni. Informațiile vizate includ date despre identitate, familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și situația financiară. Procurorii au pornit o cauză penală, însă ancheta este la început, iar șeful PCCOCS, Victor Furtună, a declarat că, deocamdată, nu pot fi oferite detalii despre instituțiile vizate sau despre proveniența atacului.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că, în cele patru zile în care s-a produs atacul, sistemele guvernamentale au înregistrat peste șase milioane de accesări, față de o medie obișnuită de 20.000–40.000 pe zi. Potrivit deputatului, autoritățile iau în calcul implicarea unor actori statali din alte țări. El a explicat că datele sustrase nu au apărut, deocamdată, la vânzare pe darknet, iar nicio grupare de hackeri nu și-a revendicat atacul.