Danemarca preia marţi preşedinţia Uniunii Europene, având ca prioritate securitatea continentului şi, în special, accelerarea creşterii cheltuielilor decisă recent în cadrul NATO, scrie AFP, citată de Agerpres.

„Este clar definit faptul că securitatea este prioritatea principală. Avem acum un nou obiectiv pentru NATO, care a fost adoptat. Odată ce obiectivul NATO este stabilit, cea mai mare parte a muncii depinde de politica UE”, a declarat premierul Mette Frederiksen într-un interviu acordat cotidianului danez Politiken, publicat duminică.

La sfârşitul lunii iunie, membrii Alianţei Atlantice şi-au oficializat angajamentul de a investi 5% din Produsul lor Intern Brut (PIB) anual pentru apărare la orizontul anului 2035, dintre care cel puţin 3,5% pentru cheltuieli strict militare. Spania a considerat, însă, acest obiectiv „nerezonabil” şi a cerut flexibilitate.

Concret, Danemarca doreşte ca planul european prezentat în martie pentru creşterea capacităţilor de apărare ale ţărilor UE să avanseze, prin proceduri simplificate şi împrumuturi puse la dispoziţia statelor pentru finanţarea investiţiilor în industria europeană de apărare.

Situaţia de securitate din Europa „este instabilă şi, pentru că este instabilă, este şi periculoasă. Dacă ne uităm la istoria Europei, ştim că un conflict tinde să fie contagios. Există atât de multe tensiuni astăzi încât acest lucru în sine poate genera altele”, a subliniat Frederiksen.

Danemarca este una dintre ţările importante în sprijinul european pentru Ucraina. În calitate de şefă a guvernului danez din 2019, Frederiksen a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare ale ţării scandinave, în prezent la peste 3% din PIB.

Ţara nordică s-a alăturat recent Italiei şi altor şapte ţări pentru a cere o reinterpretare a Convenţiei europene a drepturilor omului privind migraţia, argumentând că aceasta protejează uneori „persoanele greşite”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul UE #Danemarca #Presidentie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.