Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Curtea Penală Internațională, ținta unui atac cibernetic în preajma summitului NATO de la Haga

02 Iul. 2025, 08:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
02 Iul. 2025, 08:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, a anunțat că a fost vizată de un atac cibernetic „sofisticat și direcționat”, în timp ce liderii NATO se reuneau în oraș pentru un summit, săptămâna trecută, relatează Politico.

Atacul a fost detectat „la sfârșitul săptămânii trecute”, potrivit unui comunicat emis luni de instituție. CPI a precizat că a reușit să limiteze amenințarea și că desfășoară în prezent o analiză a impactului.

„Se iau deja măsuri pentru a atenua orice efecte ale incidentului”, a transmis Curtea.

Summitul NATO a avut loc la începutul săptămânii trecute la Haga, în contextul în care autoritățile olandeze de securitate cibernetică au raportat mai multe atacuri de tip DDoS (distributed denial-of-service) asupra unor administrații locale și instituții publice. Atacurile, cu impact limitat, au fost revendicate de grupuri de hacktiviști pro-ruși activi în mediul online.

Tot în această perioadă, o pană de curent majoră a provocat perturbări severe ale traficului feroviar din Olanda. Autoritățile investighează cauza, iar ministrul justiției a declarat că nu poate fi exclusă ipoteza sabotajului.

Nu este prima dată când Curtea Penală Internațională este vizată de astfel de incidente. În 2023, tribunalul a raportat o intruziune în sistemele sale informatice, considerată o tentativă de spionaj.

CPI a fost în centrul atenției în ultimele luni, după ce a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, în legătură cu operațiunile militare ale Israelului în Fâșia Gaza.

Ca reacție, administrația americană Trump a impus sancțiuni procurorului-șef al CPI, Karim Khan. În luna mai, acesta a pierdut și accesul la adresa de e-mail furnizată de Microsoft, un incident care a stârnit îngrijorare în Europa și apeluri pentru renunțarea la soluții tehnologice americane în comunicațiile sensibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.