Europa se confruntă cu un val de căldură extremă, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Potrivit specialiștilor, canicula poate avea consecințe grave asupra corpului nostru, transmite euronews.com.

Episoadele caniculare devin din ce în ce mai frecvente din cauza schimbărilor climatice și pot fi periculoase. În 2022, aproape 62.000 de oameni au murit din cauza căldurii extreme doar în Europa, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Deși valurile de căldură pot afecta pe oricine, persoanele care lucrează în aer liber, persoanele în vârstă, bebelușii, persoanele care iau anumite medicamente și cei cu boli cronice sunt expuși unui risc mai mare.

Cele mai multe dintre consecințele valurilor de căldură sunt previzibile și pot fi și prevenite, dar este important să cunoaștem riscurile pentru a rămâne în siguranță. Iată cinci moduri în care căldura extremă îți poate afecta sănătatea.

1. Epuizarea

Epuizarea în timpul episoadelor caniculare apare atunci când corpul se supraîncălzește din cauza pierderii excesive de apă și sare, de obicei prin transpirație. Cele mai multe persoane își revin destul de repede dacă stau într-un loc răcoros și beau lichide.

Dar în cazul celor care nu reușesc să se răcorească rapid, epuizarea termică poate duce la insolație – care este o urgență medicală, scrie antena3.ro. Simptomele insolației includ bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, confuzie, convulsii și pierderea cunoștinței.

2. Probleme de sănătate agravate

Când zilele sunt toride și nopțile sunt tropicale, corpul uman poate întâmpina dificultăți în a-și regla temperatura internă, iar inima și rinichii lucrează mai mult pentru a menține corpul la o temperatură optimă.

Acest lucru poate agrava problemele de sănătate existente, inclusiv bolile de inimă, diabetul și astmul.

3. Calitate proastă a aerului

Valurile de căldură pot duce la o calitate proastă a aerului prin provocarea de incendii de vegetație mai intense și prin captarea aerului contaminat, într-o combinație pe care oamenii de știință europeni o numesc „o combinație mortală”. Poluarea aerului agravează bolile pulmonare, cum ar fi astmul, și crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

4. Sănătate mintală precară

Temperaturile ridicate pot duce la stres, iritabilitate, anxietate și deficiențe cognitive, în special în cazul persoanelor care se confruntă deja cu astfel de probleme. Aceasta sunt provocate de o combinație de somn întrerupt, reacții fiziologice la căldură extremă și disconfort fizic, pe care cercetătorii le-au numit un „teren de reproducere pentru suferința psihologică”.

5. Accidente și sisteme de sănătate afectate

Valurile de căldură pot provoca pene de curent și pot perturba transportul, ceea ce poate compromite serviciile medicale – exact în momentul în care mai mulți oameni au nevoie de îngrijiri. Stresul termic determină, de asemenea, deteriorarea atenției și concentrării sau judecății oamenilor. Aceasta pot duce la creșterea riscului de accidente rutiere și de muncă, în special în cazul persoanelor care lucrează în aer liber.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avertisment #canicula #medici

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.