Ma multe persoane au fost condamnate la pedepse de până la 12 ani închisoare, după escrocheria coordonată din penitenciarul din Bălți de peste 4.400.000 lei, privind „punerea în vânzare a mașinilor aduse din Germania”, anunță Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

„Din cei opt inculpați, Judecătoria Chișinău i-a condamnat pe trei deținuți la încă 12 ani închisoare pe lângă termenul pe care deja-l ispășesc; un complice de la libertate care locuia în Bălți a fost condamnat la 10 ani închisoare; precum și alți trei locuitori ai municipiului – un bărbat și două femei – la 8 ani și 6 ani închisoare; iar o femeie din Ialoveni care comparativ cu ceilalți membri ai grupului infracțional nu a mai fost în conflict cu legea și a avut un rol redus în schemă – transmiterea banilor din pretinsa arvună necesară vânzării unei mașini – a fost condamnată la trei ani cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar, cu condiția că nu va comite alte infracțiuni în această perioadă”, precizează procurorii.

Suplimentar judecării celor opt bărbați și femei condamnate, alte trei persoane și-au recunoscut vinovăția, cu judecarea lor într-un dosar separat. După cum anunțau procurorii PCCOCS în anul 2022, la trimiterea dosarului penal în judecată, faptele au avut loc în perioada anilor 2020-2021. Atunci, condamnații aveau vârste cuprinse între 18 și 37 de ani. Cinci din aceștia-și ispășeau pedeapsa în penitenciarul din Bălți, de unde coordonau schema infracțională (și unde-și ispășeau pedepsele inclusiv pentru omor cu incendierea persoanei, răpire de persoană, escrocherii și furt); iar complicii de la libertate sunt din Bălți și Ialoveni.

Totodată, suplimentar celor opt persoane trimise în judecată de procurorii PCCOCS și condamnate acum, au mai fost trimiși în judecată doi soți și un alt bărbat, care au fost anunțați în căutare și condamnați în lipsa acestora, astfel condamnații totalizând 11 persoane.

Procurorii PCCOCS anunțau în 2021, atunci când a fost destructurată schema infracțională pusă la cale de deținuți, aceasta pornea cu crearea conturilor pe paginile de internet de publicare a anunțurilor de vânzare a mașinilor ce ar fi urmat să fie aduse în Moldova din Germania (Mercedes, Audi, Volvo, Renault, Nissan, Toyota, Hyundai). Pentru publicarea anunțurilor, aceștia găseau pe internet fotografii cu mașinile care pretindeau că pot organiza să fie aduse în Moldova spre vânzare, în calitate de intermediari.

În următoarea fază, în conversațiile telefonice aceștia le cereau clienților sume de bani în avans, între 1500 și 3000 euro. Ulterior în schemă interveneau persoanele de la libertate – dintre care unii făceau parte din acest grup criminal organizat, iar alții erau în căutarea unui loc de muncă – și care se întâlneau cu cumpărătorii pe care urmau să-i înșele, pentru ca să primească banii conveniți. În unele cazuri, aceștia se întâlneau cu clienții chiar și lângă Vama Leușeni, cu pretenția că mașina e deja aproape de vamă, iar pentru vămuire ar fi nevoie de bani suplimentari, împrejurare care le-a servit ca argument fals să ceară în unul de cazuri o arvună de peste 120.000 lei pentru o pretinsă vânzare unei femei a unei mașini de modelul Hyundai Grand Santa Fe.

Iar pentru ca să fie și mai credibili, aceștia semnau recipise și contracte tipizate de împrumut pentru arvunele primite, chiar și autentificat notarial într-unul din cazuri. În scopul prevenirii tragerii lor la răspundere, aceștia foloseau nume false în conturile create pe aplicațiile Facebook, Odnoclasnichi, Viber și Whatsapp; precum și folosirea numelor false la întrevederile cu clienții, în unul din cazuri și cu folosirea unui buletin de identitate pe numele altei persoane asemănătoare.

Al treilea cerc de persoane care erau ademeniți să intervină în schemă sunt martorii – mulți din ei fiind în căutarea unui loc de muncă – care au declarat la Judecătoria Chișinău faptul că după ce acceptau „oferta de muncă” anunțată pe Facebook de către complicii de la libertate, erau rugați să transmită sumele de bani de la cumpărători către alte persoane, prin microbuze interurbane. În unul din cazuri, atunci când a fost rugat să transmită o astfel de sumă de bani, a intuit faptul că ar putea fi vorba de o escrocherie și i-a întors banii cumpărătorului.

Pentru ca oamenii legii să nu poată cu ușurință să dea de urma acestor bani proveniți din înșelătoria practicată, aceștia erau convertiți în altă valută, precum și erau cheltuiți pe trimiterea ilegală a telefoanelor și cartelelor telefonice în penitenciar, dar și a țigărilor, alcoolului și hainelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum anunța Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în februarie 2023, ofițerii de Poliție au reținut sub conducerea procurorilor trei bărbați din Ungheni, care au bătut un consătean, pentru ca acesta să-și schimbe declarațiile defavorabile învinuiților din dosarul escrocheriilor. Infracțiunea a fost comisă la inițiativa unuia din învinuiți, care între timp deja își ispășise pedeapsa pentru implicarea în acest dosar al vânzărilor fictive de „mașini din Europa.” Acesta, deci, i-a convins pe alți doi consăteni să participe la maltratarea martorului, care a fost bătut cu pumnii și picioarele, precum și cu un făraș metalic, până și-a pierdut cunoștința de două ori și s-a ales cu mâna ruptă. Prin urmare, la solicitarea Procuraturii Ungheni, instanța i-a condamnat pe toți trei infractori, care și-au recunoscut vinovăția pentru constrângerea martorului din dosarul escrocheriilor dirijate din penitenciar, ca să-și schimbe declarațiile în judecată. Astfel, prin sentința Judecătoriei Ungheni inițiatorul acestei infracțiuni și principalul învinuit a fost condamnat la 1,6 ani închisoare; iar complicii au fost condamnați la doi ani închisoare (cu suspendarea executării ei) și, respectiv, la amendă de 25.000 lei pentru bărbatul care a fost în același grup și, deși a fost mai puțin implicat în maltratarea martorului, totuși nu a întreprins măsuri decisive ca să prevină infracțiunea.

Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în baza probelor din dosarul de peste 60 de volume, trimis în instanță în luna mai 2022 de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, urmare a 60 de percheziții desfășurate cu ofițerii de Poliție în penitenciare și la domiciliile persoanelor vizate, în noiembrie 2021. Totuși, până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

#Balti #escrocherie #Germania #masini #penitenciar

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, scrie BANI.MD.

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Totodată, proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt, potrivit sursei citate. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.