Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a anunțat că partidele de stânga vor participa la alegerile parlamentare anticipate din septembrie într-un bloc electoral comun. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

„Este vital ca stânga să se consolideze!”, a subliniat Dodon, explicând că doar o alianță puternică poate împiedica fragmentarea voturilor pe segmentul de stânga.

Potrivit acestuia, experiența alegerilor prezidențiale de anul trecut demonstrează riscurile fragmentării votului.

„Cea mai mare greșeală ar fi dacă stânga ar participa la alegerile parlamentare, așa cum a participat la prezidențiale, cu candidați diferiți. Anul trecut, în primul tur al scrutinului prezidențial, noi, socialiștii, cu candidatul nostru, am acumulat 25%, iar restul candidaților de stânga au luat în jur de 15%. Dacă se va participa la fel la parlamentare, unde nu sunt două tururi, atunci socialiștii sigur trec în Parlament, însă alte partide de stânga nu vor trece în Parlament, iar voturile lor se vor repartiza proporțional și la PAS”, a explicat liderul PSRM.

Dodon a menționat că modificările recente la legislația electorală nu mai permit participarea formațiunilor de stânga pe lista unui singur partid, această practică fiind considerată drept „bloc camuflat”, ceea ce ar putea duce la excluderea lor din cursa electorală.

„De aceea, unica soluție de consolidare a stângii politice este crearea unui bloc electoral de stânga”, a punctat Dodon.

În acest sens, Igor Dodon a confirmat că au loc discuții cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, cu partidul condus de Irina Vlah și cu formațiunea condusă de Vasile Tarlev. Deciziile finale privind crearea blocului electoral vor fi luate de organele statutare ale fiecărui partid implicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aalegeri #bloc electoral #Igor Dodon #Moldova

Autoritățile franceze se pregătesc sâmbătă pentru o nouă zi de proteste care ar putea fi tensionată. Aproximativ 70.000 de polițiști vor fi mobilizați în toată țara, în condițiile în care oamenii ies din nou în stradă. O sursă din Ministerul de Interne a avertizat că există „risc foarte ridicat de tulburare a ordinii publice”.

Pentru al treilea weekend consecutiv, sindicatele, studenții și membrii mișcării „Vestelor galbene” urmează să organizeze manifestații, protestând față de condițiile din școli și criza costului vieții.

Protestele vin după ce, luni, guvernul francez a prezentat mai multe măsuri cu scopul să răspundă nemulțumirilor elevilor și studenților, pe care sindicatele le-au considerat insuficiente.

Autoritățile pun în aplicare în acest weekend o operațiune de securitate consolidată, la fel ca pe 24 octombrie, ca reacție la violențele și jafurile generalizate care au umbrit manifestațiile altfel pașnice din 17 octombrie.

Sursa apropiată de Ministerul de Interne a avertizat vineri că „s-au înmulțit apelurile la adunări nedeclarate în piețele publice din toată Franța”, alături de „planuri pentru marșuri neautorizate spre locurile puterii și instituțiile statului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mulți polițiști aflați în concediu au fost rechemați la serviciu în toată Franța, iar altora le-au fost anulate zilele libere. Totodată, poliția din Paris a impus sâmbătă și duminică noaptea restricții de circulație în cartierele care au fost afectate de tulburări grave pe 17 octombrie.

Pe parcursul mișcării studențești, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au acuzat în repetate rânduri forțele de ordine de folosirea excesivă a forței împotriva protestatarilor.

Mișcarea de protest a elevilor și studenților din Franța a început la jumătatea lunii septembrie, după ce elevii au organizat manifestații împotriva condițiilor din școlile din suburbiile Parisului. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, iar sindicatele și forțele politice i s-au alăturat.

Manifestațiile, care au loc cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța, s-au transformat între timp într-o mișcare socială mai amplă împotriva crizei costului vieții și a creșterii prețurilor la carburanți.

#Franta #politisti #proteste