Ursula von der Leyen și Antonio Costa au făcut declarații la Reședința de Stat, unde a început primul Summit UE – Republica Moldova. Oficialii au discutat cu Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu, apoi au făcut anunțat deciziile reuniunii.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, prezentă la eveniment a menționat că printre temele abordate la reuniune se numără liberalizarea roamingului, alocarea primei tranșe de 270 de milioane de euro din pachetul de sprijin european în valoarea de 1,9 miliarde, dar și aderarea la mai multe programe ale UE precum Europa Creativă și Erasmus+.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Debursarea tranșei de pre-finanțare de 270 milioane de euro este un mare livrabil pentru țara noastră. În al doilea rând, faptul că Moldova va deveni parte din zona UE roaming ca acasă va permite cetățenilor care se află peste hotare să vorbească fără restricții tarifare, începând cu 1 ianuarie 2026”, a confirmat Cristina Gherasimov.

Potrivit Consiliului Uniunii Europene, la finalul reuniunii se planifică o declarație comună a liderilor participanți la summit. Subiectul nu a fost dezvăluit, însă se presupune că mesajul se va referi la integrarea europeană a țării noastre, atacurile hibride ale Rusiei contra Moldovei și condamnarea războiului din Ucraina.

#Antonio Costa #Cristina Gherasimov #Maia Sandu #summit moldova - ue #Ursula von der Leyen

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.