O expoziție care elucidează adevărul istoric despre fenomenul deportărilor este găzduită de Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM). Prin mărturiile supraviețuitorilor Gulagului și ale descendenților acestora, în contextul Zilei comemorării victimelor stalinismului, marcată pe 6 iulie, sunt prezentate istorii despre exilurile regimului stalinist.

Cu genericul „Sub semnul exilului: deportările din Basarabia”, expoziția prezintă lucrări documentare și memorii din colecțiile Bibliotecii Naționale. Sunt expuse amintirile Eufrosiniei Kersnovski, boieroaică din Soroca, deportată în Siberia în 1941. Femeia a muncit din greu timp de 19 ani la tăiat pădure și la extragerea minereului de nichel.

Vizitatorilor le vor fi prezentate mai multe cărți cu memorii semnate de supraviețuitori ai Gulagului, precum „Invitații în iad” de Dumitru Crihan sau „Stalin mi-a furat copilăria” de Boris Vasiliev, notează IPN. Margareta Cemârtan-Spânu relatează în „Siberia de acasă” despre copilăria petrecută în Rusia, de una singură, fără părinți.

La Bibliotecă sunt expuse și volumele „Arhivele Memoriei” și „Exercițiul memoriei”, care redau procesul de recuperare și valorificare istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM și conțin cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vernisajul include și cele mai noi ediții apărute, lansate pe parcursul anului 2024: Gogu Zinovii, Maria – „Basarabia și Transnistria în Gulagul sovietic: Deportări și muncă forțată”, Alexei Marinat – „Eu și lumea”, Nicolae Negru – „O progenitură dușmană”, Serafim Saka – „Basarabia în Gulag”.

„Documentele expuse sunt o contribuţie importantă la cunoaşterea tragediei basarabenilor, deportaţi abuziv de regimul totalitar-bolşevic, venit cu forţa armelor în Basarabia, documente veritabile ce confirmă caracterul inuman al stalinismului”, transmit reprezentanții Bibliotecii.

Expoziția poate fi vizitată până pe 3 august, în spațiul expozițional de la etajul al II-lea al blocului central, situat pe strada 31 August 1989, nr. 78A.

Începând cu anul 1990, la data de 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului. Este o zi care amintește de deportările ce au urmat anexării Basarabiei de către URSS — o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939.

#Basarabia #BNRM #deportari #expozitie #represiuni

Guvernul a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă atât în sectorul energetic, cât și în cel hidrologic. Autoritățile spun că, deși situația privind aprovizionarea cu motorină s-a îmbunătățit, riscurile pentru securitatea energetică rămân, iar seceta continuă să afecteze grav rezervele de apă.

Directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că perturbarea lanțurilor logistice a dus la creșterea prețurilor și a creat dificultăți în aprovizionarea cu carburanți.

„Dacă noi am ajuns în luna iulie și începutul lunii august să vorbim despre stocuri de mai puțin de 5 zile de consum și să vorbim de peste 100 de benzinării care nu aveau această motorină disponibilă, eforturile conjugate ale Ministerului Energiei și ale Oficiului Prim-ministrului în dialog cu partenerii externi au permis astăzi să aducem la normalitate”, a declarat Diaconu.

Potrivit acestuia, în prezent, Moldova dispune de stocuri de motorină pentru aproximativ opt zile de consum, iar numărul stațiilor care nu au motorină a scăzut la mai puțin de 33. Diaconu a precizat că este vorba, în principal, despre stații care nu sunt importatori direcți. Directorul Centrului Național de Management al Crizelor susține că starea de alertă trebuie menținută pentru ca instituțiile statului să poată interveni rapid în cazul unor noi blocaje.

În ceea ce privește sectorul hidrologic, situația este, potrivit autorităților, mult mai gravă.

Diaconu a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei în principalele lacuri de acumulare. La Ialoveni, nivelul apei a coborât sub 9 metri, fiind sub nivelul normal de retenție. Situația este dificilă și la Costești-Stânca, unde nivelul apei este cu aproape șapte metri sub limita normală.

„Avem râuri secate aproape totalmente, Vilia, Draghiște, Cubolta, Botna și alte resurse. Deci, situația cu apa în toată regiunea este foarte gravă”, a avertizat oficialul.

Potrivit lui Diaconu, în lipsa unor măsuri de stabilizare, Republica Moldova riscă să ajungă într-o situație în care va fi nevoită să intervină mult mai dur pentru protejarea rezervelor de apă.

În anul 2026, Guvernul a instituit prima dată starea de alertă concomitent în sectoarele energetic și hidrologic pe 28 iulie 2026. Decizia a fost luată atunci pentru o perioadă inițială de 30 de zile.