În Moldova sunt 6300 de victime ale represiunilor politice. Declarația a fost făcută de președintele Asociației foștilor deportați și deținuți politici, Alexandru Postica.

Liderul organizației non-guvernamentale a precizat la RLIVE TV că, numărul lor, totuși este mai mare. Motivul este că unele persoane nu știu care sunt formalitățile, iar altele – ignoră procedura.

„Potrivit datelor oficiale care au fost furnizate de către Casa Națională de Asigurări Sociale, la evidență, cei care primesc compensații sunt 6300 de victime a represiunilor politice, care au statutul acesta documentat prin legitimații.

Dar aici trebuie să fim atenți, fiindcă pe lângă aceste 6300 de persoane, mai sunt și altele, cu siguranță. Mii de persoane care nu au întocmit actele respective, posibil nu cunosc despre această posibilitate, ori ignoră, pentru că am avut și asemenea cazuri”, a spus Postica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 6 iulie, se comemorează victimele celui de-al doilea val de deportări ale basarabenilor. În 1949, peste 35.000 de persoane care locuiau pe actualul teritoriu al Republicii Moldova au fost ridicați și duși forța în Siberia sau Kazahstan, iar averea le-a fost confiscată.

Sovieticii au organizat trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951.

#deportari #indemnizatii #Moldova #represiuni politice #victime

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.