Conform câtorva studii mici, efectuate pe un număr redus de persoane, dieta cu oțet de mere poate avea efecte asupra nivelului glicemiei. Cu toate acestea, efectele variază: în timpul studiilor, s-a observat că efectele oțetului variază de la persoană la persoană. Acest lucru nu dovedește nimic. Ce știm cu certitudine: acidul acetic conține o moleculă prezentă, de asemenea, în sistemul nostru digestiv.

Nu contează dacă respectăm sau nu cura cu oțet de mere. Acest acid acetic din intestinele noastre are ca rezultate reducerea anumitor procese inflamatorii și îmbunătățirea sensibilității la insulină. Cantitățile produse în sistemul digestiv sunt mult mai mari decât cele obținute din una sau două linguri de oțet.

Alte posibile utilizări: oțetul de mere – beneficii pentru piele și păr

Se consideră că oțetul are un efect benefic și asupra părului și pielii. Atenție: în acest caz, oțetul de mere nu se înghite, ci se folosește pentru aplicații externe. Se consideră că o tinctură din oțet de mere sau împachetările cu oțet au un efect calmant asupra pielii, reducând durerile și inflamația. Pot fi foarte utile pentru inflamații, vânătăi, iritații ale pielii și arsuri solare. Diluat cu apă, poți folosi oțetul de mere și pentru păr, într-o baie ușor acidă. Pur și simplu aplică soluția pe părul ud, masează și permite uscarea naturală. Mirosul de oțet va dispărea după câteva minute.

Niciun efect asupra digestiei: sucul gastric distruge acidul acetic

Dar: acizii nu au efect antibacterian? Nu ar trebui ca oțetul să fie cumva util pentru flora noastră intestinală? Consumul de oțet de mere nu îți va face rău atât timp cât nu depășești cantitățile indicate. Stomacul și sucurile gastrice formează un mediu foarte acid – mult mai acid decât oțetul. Bacteriile benefice din oțet nu pot aduce niciun beneficiu suplimentar mediului din stomac și, deseori, nici nu ajung în intestine, unde ar putea avea un efect pozitiv. Remediul casnic conform căruia oțetul de mere îmbunătățește digestia datorită conținutului de acizi este fals.

Ce se petrece în intestine

De obicei, în timpul unei zile normale, eliminăm prin scaun cam o treime din conținutul intestinului gros, care va fi apoi completat iar până a doua zi. Dacă intestinul este sănătos, se poate goli mai mult, de mai multe ori pe zi. Apoi, poate dura până la trei zile pentru a acumula din nou destule deșeuri și pentru a fi nevoie să fie golit din nou. Nu înseamnă că ai probleme digestive dacă nu te duci la toaletă o zi sau două.

Un pahar de apă cu oțet de mere înainte de masă

Dacă vrei să încerci și tu, amestecă două sau trei linguri de oțet nefiltrat, bio și nepasteurizat cu 200 sau 300 de mililitri de apă caldă și adaugă puțină miere sau suc pentru un gust mai bun. Bea-l dimineața, pe stomacul gol, cu aproximativ 15 minute înainte de micul dejun. Cu toate acestea, nu se știe dacă vei observa efecte benefice asupra pielii sau digestiei. Ideea este: nu ajută în mod deosebit, dar nici nu îți va face rău. Există alte metode mai eficiente de îmbunătățire a digestiei și a stării de sănătate generale. Una dintre ele este o dietă echilibrată și suficientă mișcare.

Ce oțet de mere este mai bun?

Dacă vrei să consumi oțet de mere în mod regulat, în formă pură, cumpără oțet bio, nefiltrat și nepasteurizat. Varianta bio este obținută direct prin presarea merelor proaspete și conține mai multe vitamine și minerale decât cea clasică, obținută adesea prin presarea resturilor de mere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vitaminele lipsă sunt adăugate apoi în mod artificial. Astfel, ai în vedere ca eticheta să declare că produsul a fost realizat din mere întregi. Oțetul nefiltrat nu a fost prelucrat ulterior. Astfel, își păstrează toate vitaminele și mineralele.

#bio #otet de mere #vitamine

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.