În pofida faptului că mai mulți opozanți ai guvernării din Rusia și Belarus sunt încarcerați, alegerile fraudate, iar oamenii culturii și unele personalități publice devin „agenți străini”, Ministerele de Externe din cele două state de preocupă de protejarea drepturilor omului în Moldova. Instituțiile au publicat un raport comun privind situația din mai multe state, inclusiv țara noastră, acuzând guvernarea că ar încerca să instituie un regim totalitar.

În document au fost trecute mai multe narative manipulatorii rusești, fiind invocat faptul că Occidentul ar încerca să atragă Moldova în „coaliția rusofobilor”, iar autoritățile – să o transforme în stat polițienesc. Despre Republica Moldova s-a scris în aproape 100 de pagini, zeci dintre ele conținând date despre pretinsa discriminare a etnicilor și ignorarea evenimentelor dedicate zilei de 9 mai. Absurdul a ajuns la analizarea statisticilor privind consumul de droguri, presupusa privatizare a unor terenuri ale Academiei de Științe și compararea numărului de pasageri ai Căii Ferate cu indicatoarele din perioada URSS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bazându-se în mare parte pe informațiile publicate de presa asociată cu administrația de la Kremlin, canale de Telegram și politicieni pro-ruși de la Chișinău, autorii vorbesc despre probleme majore ale Moldovei și afirmă că țara noastră ar repeta scenariul ucrainean.

Blocul Victorie-Pobeda și Igor Dodon a politicianului sunt menționați sau citați de cel puțin 9 ori fiecare în raportul ruso-belorus, acoliții Kremlinului fiind prezentați drept pretinși salvatori ai țării noastre.

„Chișinăul, la instigarea curatorilor occidentali, copiază acțiunile nu doar ale regimului neonazist de la Kiev, ci și ale regimurilor naționaliste ale țărilor baltice, principalele componente ale acestora fiind rusofobia și antisovietismul, care datează din Războiul Rece. Acest curs al conducerii țării cultivă în societate ideea că confruntarea cu Federația Rusă de acum sau de altădată, inclusiv cu URSS, devine necondiționat corectă, iar identitatea conceptelor „rus – comunist – fascist”.

Diplomații din Rusia și Belarus au mai scris și despre faptul că la conducerea țării se află cetățeni români, fapt care în opinia lor ar știrbi identitatea națională a populației Republicii Moldova.

Redacția Realitatea a solicitat Ministerului Afacerilor Externe din Republica Moldova comentarii cu referire la raportul comun al autorităților din Minsk și Moscova. La momentul publicării știrii nu am recepționat un răspuns. Revenim cu actualizări, imediat ce le obținem.

#Belarus #drepturile omului #Moldova #raport #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.