Guvernul britanic a anunţat joi că va scădea vârsta la care cetăţenii au drept de vot de la 18 la 16 ani.

„Astăzi, ne respectăm promisiunea de a le acorda drept de vot tinerilor de 16 şi 17 ani. Tinerii contribuie deja la societate muncind, plătind impozite şi efectuând serviciul militar.

Este normal ca să îşi poată exprima opinia în chestiuni care îi privesc”, a postat pe platforma X numărul 2 al guvernului, Angela Rayner, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Guvernul susține că schimbările propuse, care trebuie aprobate de Parlament, vor alinia legislația privitoare la vot cu cea din Scoția și Țara Galilor, unde alegătorii mai tineri participă deja la alegerile locale.

Prezența la vot la alegerile generale din 2024 a fost de 59,7%, cea mai mică la alegerile generale din 2001, conform unui raport parlamentar.

Potrivit studiilor efectuate în țările care au coborât vârsta de vot la 16 ani, aceasta nu a avut impact asupra rezultatelor alegerilor, iar adolescenții de 16 ani ar fi mai dornici să voteze decât cei care o pot face prima dată la 18 ani.

La nivel global, Nicaragua a fost prima țară din lume care a acordat dreptul de vot la 16 ani în 1984, urmată de Brazilia, prin Constituția adoptată în 1988. În timp, și alte țări latino-americane au recurs la aceeași măsură: Argentina, Cuba, Ecuador, scrie digi24.ro.

În Europa, deschizătoarea de drumuri a fost Germania, unde mai multe landuri le-au permis adolescenților să voteze la alegerile locale, iar în unele regiuni chiar în cele la nivel de land. Ulterior, tinerii germani au primit dreptul de a vota și la alegerile europarlamentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Marea Britanie #tineri

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.