Un oficial olimpic moldovean care activează ca ofițer de legătură COVID-19 la Tokyo 2020 a fost acuzat de „încălcări grave” ale regulilor pademiei în vigoare la Jocurile Olimpice (JO), după ce a făcut turism în capitala Japoniei. Cornel Josan, directorul de marketing al Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova (CNOS), a postat fotografii în afara Templului Sensō-ji cu localnici îmbrăcați în kimono tradițional, scrie presa internațională.

Fotografiile par să fi fost șterse din conturile sale de pe rețelele sociale, dar pe pagina sa de Facebook a rămas o imagine a lui Josan fără mască pe stadionul olimpic.

Conform regulilor, vizitarea obiectivelor turistice și alte activități turistice sunt interzise. Tuturor participanților olimpici li se interzice să se plimbe prin oraș și să viziteze zone turistice, magazine, restaurante, baruri sau săli de sport.

Oficialilor echipei li s-a mai spus să poarte întotdeauna măști, cu excepția cazului în care mănâncă, bea și dorm.

Organizatorii i-au avertizat pe cei care nu respectă reglementările care ar putea fi sancționate, inclusiv amenzi, descalificare sau eliminarea acreditării. Într-o sursă internațională, scrie că a fost condacat secretarul general al CNOS, Cristina Vasilianov, care a asigurat că vor fi luate măsurile necesare în raport cu persoana.

În același timp, Realitatea.md a încercat să ia legătura cu Cornel Josan prin intermediul mesageriei Facebook, însă până la ora publicării știrii nu am primit vreun răspuns.

Este de menționat că nu este singurul caz în care s-au încălcat regulile impuse pe timp de pandemie la Jocurile Olimpice.

#Jocuri Olimpice #Tokyo

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.