Un feribot cu pasageri a luat foc în largul coastelor indoneziene, iar echipele de intervenţie au anunţat luni că peste 560 de persoane au fost salvate şi trei au murit.

KM Barcelona 5 a luat foc duminică, în jurul prânzului, în timp ce se îndrepta spre Manado, capitala provinciei Sulawesi de Nord, în cadrul călătoriei sale regulate de o jumătate de zi din portul Melonguane din districtul Insulele Talaud din aceeaşi provincie.

O navă a pazei de coastă, şase nave de salvare şi mai multe bărci gonflabile au fost mobilizate în operaţiunea de salvare, a declarat Sihombing. Echipajele au scos multe persoane din mare şi le-au dus pe insulele din apropiere, iar pescarii locali au salvat şi ei câţiva supravieţuitori care purtau veste de salvare, în timp ce aceştia pluteau în apele agitate.

Operaţiunea de căutare şi salvare continuă. Autorităţile au declarat anterior că cinci persoane au murit, dar Agenţia Naţională de Căutare şi Salvare a revizuit cifra la trei, după ce doi pasageri iniţial declaraţi morţi au fost salvaţi, inclusiv un bebeluş de două luni cu plămânii plini de apă de mare.

Incendiul care a izbucnit în pupa feribotului a fost stins în decurs de o oră, a declarat Sihombing. Pe lista pasagerilor feribotului erau înregistraţi iniţial doar 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului, dar agenţia naţională de salvare a confirmat că 568 de supravieţuitori au fost salvaţi şi trei cadavre recuperate, printre care şi o femeie însărcinată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Indonezia, este obişnuit ca numărul pasagerilor de pe o barcă sau un feribot să difere de cel înregistrat în lista pasagerilor. Această discrepanţă poate contribui la accidente şi poate complica eforturile de căutare şi salvare, a spus Sihombing.

Capacitatea feribotului este de 600 de persoane.

Indonezia este un arhipelag format din peste 17.000 de insule, unde feriboturile sunt un mijloc de transport obişnuit. Dezastrele sunt frecvente, iar vina este adesea atribuită aplicării slabe a normelor de siguranţă.

#feribot #Indonezia

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.