Premierul chinez Li Qiang a anunțat începerea construcției celui mai mare baraj hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a platoului tibetan și estimat la aproximativ 170 de miliarde de dolari.

Proiectul face parte din eforturile Chinei de a extinde energia regenerabilă și de a reduce emisiile de carbon. Alcătuit din cinci centrale hidroelectrice în cascadă, barajul va fi situat în cursul inferior al râului Yarlung Zangbo și ar putea afecta milioane de oameni din aval, în India și Bangladesh.

Li a descris proiectul hidroenergetic ca fiind „proiectul secolului” și a afirmat că „trebuie acordată o atenție specială conservării ecologice pentru a preveni deteriorarea mediului”, a informat Xinhua.

Autoritățile nu au indicat câte persoane vor fi strămutate în urma proiectului din Tibet și cum va afecta acesta ecosistemul local, unul dintre cele mai bogate și diverse de pe platou.

Totuși, potrivit oficialilor chinezi, proiectele hidroenergetice din Tibet nu vor avea un impact major asupra mediului sau asupra aprovizionării cu apă în aval. India și Bangladesh au exprimat îngrijorarea cu privire la baraj.

ONG-uri, printre care și Campania Internațională pentru Tibet, afirmă că barajul va afecta ireversibil platoul tibetan și că milioane de oameni din aval se vor confrunta cu grave perturbări ale mijloacelor de subzistență. Barajul are o capacitate estimată de 300 de miliarde de kilowați-oră de energie electrică pe an și se preconizează că va contribui la satisfacerea cererii locale de energie din Tibet și din restul Chinei.

Proiectul va juca un rol important în atingerea obiectivelor Chinei privind reducerea la zero a emisiilor de carbon și neutralitatea carbonului, va stimula industriile conexe, cum ar fi ingineria, și va crea locuri de muncă în Tibet, a relatat Xinhua în decembrie, când proiectul a fost anunțat pentru prima dată.

O secțiune a râului Yarlung Zangbo cade dramatic 2.000 de metri pe o distanță scurtă de 50 km , oferind un potențial hidroenergetic imens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Yarlung Zangbo devine râul Brahmaputra când părăsește Tibetul și curge spre sud în statele indiene Arunachal Pradesh și Assam, ajungând în final în Bangladesh.

China a început deja producția de energie hidroelectrică în cursul superior al râului Yarlung Zangbo, care curge de la vest la estul Tibetului.

#baraj #china #nergie hidroelectrică

Compania aeriană națională a Serbiei, Air Serbia, își face intrarea pe piața aviației din Republica Moldova. Din data de 3 iunie 2027, operatorul va inaugura o cursă regulată directă între Chișinău și Belgrad și va oferi pasagerilor moldoveni o nouă conexiune aeriană cu Europa de Sud-Est și posibilități suplimentare de călătorie către destinații internaționale, scrie bani.md.

Potrivit anunțului oficial al companiei, zborurile pe ruta Chișinău–Belgrad vor fi operate de patru ori pe săptămână, iar biletele au fost deja puse în vânzare. Noua legătură face parte dintr-un program amplu de extindere a rețelei Air Serbia, care pregătește lansarea a șase destinații noi în 2027.

Intrarea companiei sârbe pe piața moldovenească ar putea intensifica concurența în sectorul transportului aerian, în special pe segmentul zborurilor cu escală. Aeroportul din Belgrad reprezintă un important nod de conexiune regională, de unde Air Serbia operează curse către numeroase orașe europene, dar și către destinații intercontinentale.

Un avantaj pentru pasagerii din Republica Moldova îl reprezintă posibilitatea de a călători prin Belgrad către Statele Unite. Air Serbia operează deja zboruri transatlantice spre New York și Chicago, iar în 2027 intenționează să adauge Miami pe harta destinațiilor sale. Astfel, noua rută ar putea constitui o alternativă pentru călătoriile peste Atlantic, în funcție de orarul conexiunilor și de tarifele disponibile.

Potrivit datelor aeroportuare, în septembrie 2026, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași lună a anului precedent.