În sesiunea suplimentară a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului 2025, 2.328 dintre cei 7.815 elevi înscriși au reușit să promoveze examenul, transmite Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

La proba de matematică s-au înscris 6.767 de elevi, dintre care 1.925 au promovat această probă. La disciplina „Istoria românilor și universală”, din cei 1.579 de elevi înscriși, 780 au promovat examenul. Proba la limba și literatura română a fost susținută de 1.115 elevi, dintre care 525 au obținut note de trecere. În cazul limbii și literaturii ruse, 117 dintre cei 216 elevi înscriși au promovat. Totodată, la proba de limba și literatura română pentru alolingvi, din 997 de candidați, 259 au reușit să promoveze examenul.

„Din cei 5.762 de elevi care au avut de susținut o singură probă, 2.161 de elevi au promovat, ceea ce constituie 37,50%. Dintre cei 1.327 de elevi care au avut de susținut două probe, 129 de elevi au promovat, ceea ce constituie circa 10%. Din cei 646 de elevi care au avut de scris trei probe de examen, 32 de elevi au promovat, sau circa 5%. Din cei 80 de elevi care în sesiunea suplimentară au scris patru probe de examen, 6 au promovat”, transmite MEC.

La sesiunea suplimentară au fost înscriși 7.815 elevi care nu au promovat examenul sau, din motive întemeiate, nu au participat la sesiunea de bază. Din numărul total de elevi înscriși în sesiunea suplimentară, 5.762 au avut de scris o probă de examen, 1.327 au avut de scris două probe de examen, 646 de elevi – 3 probe de examen, iar 80 de elevi – 4 probe de examen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, pe parcursul zilei de astăzi, 21 iulie, în intervalul orar 09:00 – 18:00, elevii care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele raionale/municipale de examene în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 22 – 26 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii suplimentare vor fi anunțate pe data de 28 iulie 2025.

#elevi #examene de absolvire #gimnaziu #rezultate preliminare

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.