Avocații din Republica Moldova au intrat în grevă de zece zile, începând cu data de 15 iulie, fiind nemulțumiți de modificările la Legea avocaturii, introduse de Parlament. Aceștia acuză guvernarea că încearcă să limiteze libertatea de exercitare a meseriei, fiind chiar susținuți de colegii din România, care au lansat un comunicat în acest sens.

În timp ce greva și protestele reprezintă forme democratice de exprimare a nemulțumirii față de unele acțiuni ale statului, apar semne de întrebare cu privire la cine beneficiază de pe urma acestor exerciții, având în vedere că cei mai vocali avocați sunt afiliați cu gruparea criminală a condamnatului fugar Ilan Șor, scrie deschide.md.

Avocatul episcopului Markel și al Victoriei Furtună, cu dosar pentru fals în declarații

Unul dintre cei mai vizibili membri ai breslei în această perioadă este Igor Hlopețchi, cel care este nu doar avocatul Partidului „Moldova Mare”, afiliat grupării Șor, dar și membru activ al formațiunii. De asemenea, acesta este și avocatul episcopului Markel, unul dintre reprezentanții clerului Mitropoliei Moldovei care au organizat așa-zisele ”pelerinaje” ale preoților în Federația Rusă, unde aceștia au primit cadouri și carduri PSB în schimbul campaniei împotriva referendumului și a președintelui Maia Sandu înainte de scrutinul de toamna trecută, mai scrie deschide.md.

Din 2054 de avocați activi și 228 de avocați stagiari din R. Moldova, comentariile de pe rețelele de socializare ale lui Igor Hlopețchi sunt printre cele mai răspândite, acesta prezentându-se drept cel mai devotat sistemului și instigând la așa numita pedepsire a instituțiilor de stat prin constrângerea drepturilor cetățenilor manifestată prin grevă.

Hlopețchi, avocat din 2017, este fiul fostului șef-adjunct al IP Buiucani, Igor Hlopețchi, care a fost demis de două ori din sistem: în 2014 și, ulterior, în 2017, când i-a fost refuzat accesul la secretul de stat pe motiv că a întreprins anumite acțiuni care reprezentau pericol pentru securitatea R. Moldova.

‍În 2023, avocatul Igor Hlopețchi a fost vizat de o cerere a Procuraturii Anticorupție privind suspendarea provizorie a licenței. Potrivit procurorilor, în 2021, acesta ar fi depus o plângere falsă împotriva unui polițist, continuând acuzațiile cu declarații mincinoase și crearea artificială a probelor. El a fost pus sub acuzare în lipsă, întrucât a refuzat să se prezinte la PA. În 2024, Hlopețchi a fost achitat de prima instanță, Judecătoria Chișinău a ajuns la concluzia că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii. În prezent, dosarul se află în examinare la Curtea de Apel Centru.

Avocat care ”s-a oferit” să aducă în R. Moldova ”gazul cu 10 lei” promis de Șor

Un alt nume cunoscut în lumea avocaturii, care colaborează strâns cu gruparea criminală Șor, este Alexandru Grosu, membru al Consiliului Uniunii Avocaților, delegat de către Adunarea Generală a Baroului Chișinău în toamna anului trecut pe un mandat de patru ani. Merită de menționat că anume acest Consiliu a propus inițierea grevei avocaților.

În ceea ce-l privește pe Grosu, acesta a fost implicat în schemele puse la cale de Ilan Șor în 2023, prin care condamnatul fugar pretindea că va aduce gaze naturale ieftine pentru consumatorii din UTA Găgăuzia, raionul Taraclia şi, posibil, Orhei, cu prețul de 10 lei/metrul cub.

Mai concret, în contextul crizei energetice din anul 2023, atunci când tarifurile pentru consumatori au ajuns la circa 30 de lei/metrul cub, gruparea criminală Șor, prin vocea bașkanului Evghenia Guțul, a promis cetățenilor din sudul R. Moldova că le va aduce gaz de trei ori mai ieftin din Turcia. Compania care urma să furnizeze gazele era SRL ”NORDGAZ FURNIZARE”, fondată în iulie 2020 cu sediul juridic în municipiul Bălți de către Allic Fîntînă.

Articolul integral poate fi citit pe deschide.md.

#afilieri #avocati #greva #ȘOR

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.