Moldcell, compania de telecomunicații, care în ultimii ani și-a consolidat poziția și în dezvoltarea serviciilor financiare digitale din Republica Moldova, anunță participarea în cadrul unei inițiative strategice internaționale care vizează achiziția acțiunilor OCN Prime Capital SRL, una dintre cele mai cunoscute organizații de creditare nebancară de pe piața locală.

Tranzacția este coordonată de CG Capital Partners Global Pte. Ltd., parte a grupului internațional CG Corp Global, din care face parte și Moldcell. Oferta finală a fost deja transmisă către acționarul unic al Prime Capital – compania Trittico Holdings Limited, parte a grupului de fonduri de capital privat NCH din SUA.

Prin lansarea Moldcell Money, dezvoltarea continuă a soluțiilor fintech și introducerea recentă a cardului digital Moldcell Visa, compania își consolidează direcția de a construi un ecosistem complet de servicii pentru viața digitală a clienților săi. Această extindere urmărește să ofere oamenilor acces rapid, sigur și simplu la produse financiare relevante, integrate în soluțiile tehnologice pe care le folosesc zi de zi.

„Această inițiativă deschide noi oportunități pentru dezvoltarea pieței de microfinanțare din Moldova, prin integrarea tehnologiei, a experienței în relația cu clienții și a unei viziuni clare pe termen lung. Este un pas concret în strategia noastră dincolo de telco – aceea de a construi un ecosistem digital accesibil tuturor, care include telecomunicații, plăți, servicii bancare și utilități, totul la un click distanță.” a menționat Nirvana Chaudhary, Președintele Consiliului de Administrație Moldcell.

OCN Prime Capital SRL este o organizație de creditare nebancară cu capital străin, activă pe piața din Republica Moldova din anul 2006. A fost prima companie specializată în credite ipotecare și s-a remarcat prin extinderea rapidă a portofoliului, adresând atât persoane fizice, cât și afaceri mici și mijlocii. De-a lungul timpului, compania a lansat produse adaptate nevoilor clienților locali, precum credite ipotecare si soluții pentru reparații și investiții, credite si factoring pentru businessul mic si mijlociu, dar si opțiuni dedicate tinerelor familii și femeilor antreprenoare. Până în prezent, Prime Capital a finanțat circa 10 mii de clienți, cu un volum total de credite acordate de aproximativ 200 milioane USD.

„Alăturarea noastră unui grup cu viziune digitală și apropiat de oameni, cum este Moldcell, ne oferă resursele necesare pentru a evolua. Împărtășim aceleași valori – grijă față de clienți, adaptabilitate și dorința de a oferi produse care răspund necesităților reale. Suntem pregătiți pentru această nouă etapă si privim aceasta tranzacție ca un imbold nou de creștere”, a declarat Carmina Vicol, Directoarea Generală OCN Prime Capital SRL.

Finalizarea tranzacției este estimată până la 15 octombrie 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare din Republica Moldova. Până atunci, Prime Capital își va continua activitatea in formatul actual, iar clienții nu vor resimți nici o schimbare. După încheierea procesului, urmează integrarea strategică și dezvoltarea noilor produse și servicii în acord cu direcțiile comune de dezvoltare.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Parte din CG Corp Global – un grup internațional prezent în peste 30 de țări – Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

#Moldcell #OCN Prime Capital SRL

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.