Curs valutar
  • EUR
    20.1147
    0%
  • USD
    17.5246
    0%
  • RUB
    0.2070
    0%
  • RON
    3.8236
    0%
  • UAH
    0.3922
    0%

Toate știrile

20 septembrie 2026

Fenomenul LABUBU sau ”puterea jucăriilor-monstru”. Explicațiile unui psiholog: Ele simbolizează o frică ascunsă

25 Iul. 2025, 08:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
25 Iul. 2025, 08:11 // Actualitate //  Redacția Realitatea

La prima vedere pare doar o altă jucărie virală – un monstru din pluș, cu ochi mari, colți simpatici și un zâmbet ciudat. Dar Labubu nu este doar un trend trecător, ci un simbol al unei nevoi emoționale mai profunde, care atinge nu doar copiii, ci și adolescenții, și chiar tinerii adulți. În trecut am avut Gremlins și Hagi Vagi, iar acum Labubu pare să le continue linia.

De ce prind astfel de personaje cu aspect amenințător, dar drăgălaș, tocmai în momente de nesiguranță colectivă? La această, dar și alte întrebări, a răspuns psihologul Lilia Dubița.

„Jucăriile fac parte din copilărie ca visul și imaginația. Ele dezvoltă creativitatea, oferă siguranță emoțională și dau formă lumii interioare a copilului. Dar, pe lângă păpuși zâmbitoare și animăluțe vesele, au existat mereu și jucăriile-monstru. Acest tip de jucărie a reapărut ciclic în ultimii 30 de ani: Gremlins – populari în jurul anului 1990, Hagi Vagi – devenit viral în anii 2020 și iată – Labubu, jucăria-trend din 2025”, menționează psihologul.

Potrivit psihologului, Labubu nu este doar o jucărie „ciudată”, ci un mecanism prin care copilul sau chiar adolescentul încearcă să gestioneze frici nedefinite.

„Interesant este că toate seamănă între ele, pentru că au trăsături exagerate, ochi mari și o expresie care combină drăgălășenia cu amenințarea. Ele simbolizează o frică ascunsă – aceea pe care o simțeam, copii fiind, când intram într-o cameră întunecoasă. Din punct de vedere psihologic, jucăria monstru este o încercare de control. Copilul simte ceva ce nu poate explica – o frică, o nesiguranță – și o transformă într-un obiect. Acest mecanism funcționează uneori ca un suport emoțional, dar alteori, mai ales în lipsa unei explicații clare din partea adultului, poate intensifica anxietatea, în special la copiii cu o imaginație activă”, afirmă Lilia Dubița.

În loc să fugă de teamă, copilul o „îmblânzește” prin joacă. Totuși, fără sprijinul și explicațiile unui adult conștient emoțional, această experiență se poate transforma într-o sursă de confuzie sau anxietate intensificată.

„Jucăria Labubu, care astăzi a devenit virală nu doar printre copii, ci și printre adolescenți și tineri adulți, reflectă un fenomen mai profund: infantilismul emoțional al generației. Mulți tineri simt nevoia să revină la starea de copilărie, acolo unde e mai simplu, unde te poți agăța de o jucărie ca să-ți gestionezi neliniștea. La asta se adaugă și puterea marketingului: orice jucărie virală nu este întâmplătoare. Ea exprimă, adesea, o dorință colectivă de a simți ceva diferit, de a avea „ceva special”, adaugă ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fenomenul Labubu ne arată, încă o dată, că jucăriile nu sunt simple obiecte, ci purtătoare de sensuri emoționale și culturale. În spatele fiecărei alegeri aparent banale se ascunde o nevoie – de control, de exprimare, de apartenență.

„Ca psiholog, cred că părinții au responsabilitatea de a fi conștienți emoțional. Nu toate jucăriile monstru sunt periculoase, dar unele pot crea confuzie, frică sau blocaj imaginar. De aceea, recomandarea mea este: nu interziceți, ci însoțiți. Creați un cadru în care copilul să înțeleagă ce simte. Puneți accent pe jucării care susțin creativitatea pozitivă, empatia, construirea unui univers interior sigur. Copilul nu are nevoie doar de ceva „trendy”, ci de ceva care îl ajută să devină mai sigur pe sine”, a mai spus psihologul.

Labubu face parte dintr-o nouă generație de jucării care combină elemente de frică și drăgălășenie, devenind extrem de populară în 2025, în special pe rețelele sociale.

Realitatea Live

Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
20 Sept. 2026, 19:02
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Sept. 2026, 19:02 // Slider //  Ana Panaguța

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top