Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, reținut în Grecia, acceptă să fie extrădat în Republica Moldova. Despre asta anunță avocatul său, Lucian Rogac. Potrivit acestuia, Plahotniuc a depus oficial o cerere în acest sens.

„Cererea a fost adresată autorităților judiciare competente din Grecia și confirmă voința expresă a lui Vladimir Plahotniuc de a colabora în mod deschis cu procesul judiciar internațional, în vederea soluționării rapide și neîntârziate a procedurilor legale.

Clientul nostru este gata să fie extrădat și este pregătit să facă uz de toate posibilitățile legale pe care le are la îndemână pentru a reveni în Republica Moldova”, se arată în declarația emisă de avocatul Rogac.

„Procedurile legale urmează să continue în conformitate cu normele internaționale aplicabile, iar orice decizie finală va aparține autorităților competente din Grecia”, se mai arată în declarație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În dimineața zilei de luni, 28 iulie, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă în care anunța că oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a refuzat să fie extrădat în Republica Moldova, după unele zvonuri apărute în spațiul public.

Plahotniuc a fost reținut la Atena, la 22 iulie. Acesta a fost încătușat la aeroport, împreună cu fostul deputat Constantin Țuțu. După reținere, Plahotniuc a primit mandat de arest pentru un termen de 40 de zile, măsură aplicată de organele de drept din Grecia.

Vladimir Plahotniuc a refuzat să fie extrădat în Republica Moldova

#cerere #extradare #Vlad Plahotniuc

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.