Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Președintele României s-a declarat „pesimist” în legătură cu negocierile Trump-Putin

15 Aug. 2025, 16:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
15 Aug. 2025, 16:59 // Actualitate //  Realitatea.md

Preşedintele României s-a declarat „pesimist” înaintea Summitului din Alaska, dintre Donald Trump şi Vladimir Putin. El a spus că nu a văzut „că Rusia şi-ar dori pacea” şi a adăugat că „nu ne putem aştepta, în mod pragmatic, ca Rusia să spună că se retrage din teritoriul ucrainean”.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, 15 august, înaintea discuțiilor din Alaska între președintele SUA, Donald Trump, și omologul rus, Vladimir Putin, că este pesimist că se va decide o încetare a războiului din Ucraina.

„E o întâlnire foarte importantă pentru toată Europa. După cum ştiţi, a fost discuţia europenilor şi a aliaţilor lor, Canada, Turcia, a participat foarte promiţător că la discuţia de alaltăieri a coaliţiei de voinţă, a participat şi Vance. Deci lucrul bun este că Europa este aliniată cu SUA în demersul ăsta. Pe de altă parte, în tot ce a făcut până acum Rusia, nu am văzut că şi-ar dori pace şi de asta… eu mi-aş dori să avem o încetare a focului, dar sunt oarecum pesimist şi dacă nu se va întâmpla. Rusia suferă economic în urma sancţiunilor pe care ţările occidentale le-au aplicat. E important să continuăm presiunea economică. Noi am avut 80 de ani tratate internaţionale şi pace şi din cauza asta prosperitate. Nu ne putem aştepta în mod pragmatic ca Rusia care a intrat în teritoriul ucrainean, în urma acestei discuţii, să spună că se retrage, dar o încetare a focului ar fi binevenită pentru toată lumea. Garanţii de securite pentru teritoriul care e rămas ar fi foarte bine.. cam ăsta este punctul la care suntem şi dacă, din nou, ar fi f important ca peste o săptămână, două, să avem o discuţie în care să fie şi Ucraina”, a spus Nicuşor Dan pentru Antena 3 CNN.

Președintele a subliniat faptul că Rusia este „agresivă” cu Europa, prin războaie hibride. Mai mult, şeful statului a spus că „fără tot sprijinul pe care toată lumea l-a dat Ucrainei, azi Rusia ar fi fost vecină cu România”.

„Noi, din fericire, nu suntem vecini cu Rusia, dar avem un război hibrid pe care îl vedem şi nu-l vede doar România. L-am văzut în alegerile din Germania, îl vedem în Republica Moldova, cu atât mai puternic cu cât se apropie alegerile parlamentare de la sfârşit de septembrie. E clar că Rusia e agresivă cu Europa, încearcă să intervină în alegeri astfel încât să aibă nişte guvernări care să le fie apropiate. Faptul că Ucraina rezistă, înseamnă că noi suntem mai departe de acest pericol şi asta e şi raţiunea pentru care România şi alte ţări europene au ajutat Ucraina. Din fericire, pentru că multe ţări au conştientizat şi că multe ţări au contribuit mai mult decât România, Ucraina rezistă, economia Rusiei este sub mare presiune, deci nu se pune problema de pericol iminent pentru România în momentul acesta. Numai că, fără tot sprijinul pe care toată lumea l-a dat Ucrainei, azi Rusia ar fi fost vecină cu România”, a spus Nicuşor Dan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.