Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat, în ședința de astăzi, cu majoritatea voturilor membrilor săi, raportul la proiectului de hotărâre pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului Gavrilița și acordarea votului de încredere. Documentul urmează a fi dezbătut în ședința plenară a Parlamentului care va avea loc mâine, 6 august.

Hotărârea prevede acordarea votului de încredere asupra Programului de activitate al Guvernului și a întregii liste a Guvernului în următoarea componență:

Gavrilița Natalia – Prim-ministră;

Kulminski Vladislav – viceprim-ministru pentru Reintegrare;

Țurcanu Iurie – viceprim-ministru pentru Digitalizare;

Spînu Andrei – viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;

Popescu Nicolae – viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe Integrării Europene;

Budeanschi Dumitru – ministru al Finanțelor;

Gaibu Sergiu – ministru al Economiei;

Litvineneco Sergiu – ministru al Justiției;

Gherciu Viorel – ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare;

Nemerenco Ala – ministru al Sănătății;

Nosatîi Anatolie – ministru al Apărării;

Revenco Ana – ministru al Afacerilor Interne;

Topală Anatolie – ministru al Educației și Cercetării;

Prodan Sergiu – ministru al Culturii;

Cantaragiu Iuliana – ministru al Mediului;

Spatari Marcel – ministru al Muncii și Protecției Sociale.

Amintim că, Natalia Gavrilița a făcut public garnitura guvernamentală, marți, 3 august, precum și Programul de guvernare.

#comisie #Guvern #Natalia Gavrilita

Israelul a anunţat luni, 31 august, semnarea cu Grecia a unui contract de înarmare în valoare de aproximativ trei miliarde de euro pentru exportul unui sistem de apărare antiaeriană, scriu știrileprotv.ro. Conform acestui acord, „unul dintre cele mai importante din istoria Statului Israel”, statul israelian va construi pentru Grecia „un sistem complet de apărare aeriană”, denumit „Scutul lui Ahile”.

Cum va funcționa „Scutul lui Ahile”

Este un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, bazat pe arhitectura sistemelor israeliene – inclusiv „Praştia lui David” şi „SPYDER”, fabricate de Rafael, precum şi sistemul „BARAK MX”, fabricat de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul cuprinde, de asemenea, radare multimisiune MMR pentru supraveghere aeriană, fabricate de ELTA Systems, o filială a IAI şi un nou sistem naţional de comandă şi control, care va consolida întreaga gamă de capabilităţi de apărare aeriană şi va fi dezvoltat de Rafael.

Acesta este cel mai mare acord de export în domeniul apărării din istoria relaţiilor dintre Israel şi Grecia şi unul dintre cele mai mari din istoria Statului Israel.

Este pentru prima dată când Ministerul Apărării din Israel va furniza un sistem complet de apărare împotriva unei game largi de ameninţări – de la rachete balistice şi ameninţări aeriene până la vehicule aeriene fără pilot (UAV) ostile.

Bugetul total al programului se ridică la trei miliarde treizeci şi cinci de milioane de euro (3.035.000.000 €) şi 19 companii elene sunt deja implicate în procedurile relevante. Procentul de participare al acestora depăşeşte 25%, şi anume şapte sute cincizeci de milioane de euro (750.000.000 €). În acelaşi timp, se prevede crearea unei baze de producţie în Grecia, cu perspective de export, scrie Kathimerini.

„Scutul lui Ahile” va funcţiona cu un software bazat pe inteligenţă artificială, prin intermediul căruia se vor realiza identificarea potenţialelor ameninţări, clasificarea acestora şi alegerea modului şi mijlocului optim de doborâre. Software-ul va fi interconectat cu subsistemele scutului antiaerian, care, după caz, vizează protecţia antibalistică, combaterea dronelor şi apărarea antiaeriană.

Grecia intenţionează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru a construi sistemul multistrat „Scutul lui Ahile” de apărare antibalistică, antiaeriană şi anti-drone, precum şi pentru a achiziţiona până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA şi fregate din Franţa şi Italia, menţionează Reuters.

Grecia, care utilizează sisteme Patriot de fabricaţie americană, sisteme ruseşti S-300 şi diverse sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi proteja spaţiul aerian, cheltuieşte aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare, o proporţie mai mare decât cea a multor aliaţi NATO, din cauza disputei de lungă durată cu vecina Turcie.

Grecia şi Israelul, care au legături economice şi diplomatice strânse, gestionează un centru de instruire aeriană în Grecia, organizează exerciţii militare comune anuale şi cooperează în domeniul sistemelor anti-drone şi al securităţii cibernetice.

Anul trecut, Atena a achiziţionat 36 de sisteme de artilerie cu rachete de fabricaţie israeliană, pentru aproximativ 650 de milioane de euro.