Magistrații Curții Constituționale (CCM) au recunoscut drept constituțional articolul 422 din Codul de procedură penală, în măsura în care, termenul de depunere a recursului ordinar de 30 de zile va începe să curgă de la data pronunțării deciziei integrale a instanței de apel. Astfel, Curtea a admis parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului respectiv, ridicată de Dumitru Calendari, procuror-șef la a Procuraturii de circumscripție Cahul, într-un dosar pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Într-un briefing de presă de după pronunțarea deciziei, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că, CCM a observat că, în ipoteza în care prevederile contestate ar fi interpretate în sensul începerii curgerii termenului de la data pronunțării dispozitivului deciziei, atunci persoana ar fi pusă în situația de a aștepta pronunțarea deciziei integrale motivate. Doar așa și-ar putea motiva cererea de recurs astfel încât să fie respectate cerințele impuse de legislația procesual-penală.

Dacă persoana ar vrea să formuleze un recurs împotriva deciziei, ea nu ar putea să-și fundamenteze cererea, pentru că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele care au stat la baza deciziei.

Curtea a constatat că pot apărea situații în care decizia integrală a instanței de apel să fie pronunțată după 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului. Astfel persoana nu ar putea depune o cerere motivată în termen de 30 de zile impus de articolul 422 din Codul de procedură penală. În consecință, recursul declarat peste acest termen poate fi declarat inadmisibil.

Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a remarcat că norma juridică, care reglementează termenul de declarare a recursurilor trebuie să prevadă unele exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate. Neindicarea termenului de la care începe decurgerea termenului de recurs ordinar determină o stare de incertitudine juridică.

Hotărârea CCM este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#CCM #constitutionale #procuror #sesizare

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.