O înghețată în ediție limitată a atras atenția trecătorilor pe străzile din Brooklyn, New York. Produsul inedit are gust de lapte matern și costă 13 dolari pentru un borcan de 414 ml, transmite antena3.ro.

Înghețata este realizată de compania americană OddFellows, în colaborare cu Frida – firmă specializată în produse pentru bebeluși. Rețeta conține smântână, gumă de guar, zaharuri, gălbenuș de ou, lapte praf, lapte de vacă, aromă de caramel și sirop de miere, menite să recreeze cât mai fidel aroma originală a laptelui matern.

Ingredientul secret este colostrul bovin – un lichid nutritiv produs de vaci în primele zile după fătare, esențial pentru dieta vițeilor.

„Colostrul a fost colectat de la animale și folosit în rețetă, dându-i o culoare gălbuie”, au declarat OddFellows și Frida, potrivit The Economic Times, citat de Corriere della Sera.

Producătorii susțin că gustul „este foarte fidel originalului”. Pe rețelele de socializare, opiniile sunt împărțite: „Are gust de miere amestecată cu vanilie. Este dulce, dar nu prea dulce”, a spus un tânăr într-un videoclip pe Instagram, în timp ce ținea în mână o cupă din acest sortiment.

Înghețata a fost distribuită inițial gratuit la evenimentul de lansare, pentru degustare. Ulterior, a intrat pe piață la prețul de 12,99 dolari (circa 11,12 euro). Proiectul a fost promovat printr-o campanie cu pliante, dar și printr-un food truck inscripționat sugestiv „lapte matern”, care după finalizarea experimentului a rămas parcat în Brooklyn.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inghetata #New York

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.