Pentru ca fiecare cetățean să-și poată exercita dreptul de vot, indiferent de limitările fizice sau de vârstă, autoritățile electorale, administrația publică și concurenții electorali au obligația de a asigura accesibilitatea secțiilor de votare. IPN explică într-un material ce măsuri sunt necesare pentru ca persoanele cu dizabilități să voteze în condiții de siguranță și demnitate.

Ce spune legea?

Republica Moldova este parte a Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, iar legislația națională garantează drepturi egale pentru persoanele cu nevoi speciale. Printre aceste drepturi se numără:

Dreptul de a vota și de a fi ales;
Accesul la proceduri și materiale de vot accesibile și ușor de înțeles;
Posibilitatea de a vota fără intimidare, prin vot secret;
Dreptul de a fi asistat de o persoană aleasă, dacă este necesar.

Ce trebuie să ofere secțiile de votare?

Pentru alegerile din 28 septembrie, secțiile de votare trebuie să fie:

Situate în clădiri publice accesibile, preferabil la parter;
Dotate cu rampe de acces pentru scaune rulante;
Adaptate rezonabil: uși suficient de largi, cabine speciale de vot, iluminare bună, încălzire (dacă e frig);
Echipate cu: buletine în Braille, rigle de ghidare, lupe, lămpi și alte instrumente de sprijin vizual.

Ce faci dacă nu te poți deplasa la secția de vot?

Persoanele care nu pot ajunge fizic la secția de vot pot solicita urna mobilă. Iată cum:

Trimiți o cerere în scris între 14 și 27 septembrie;
În ziua votului, cererile vor fi acceptate până la ora 14:00, doar cu certificat medical;
Cererea poate fi transmisă de un membru al familiei, asistent social sau altă persoană (cu excepția concurenților electorali și a persoanelor implicate în procesul de vot);
Cererea poate fi semnată electronic și trimisă prin e-mailul oficial al biroului electoral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Electorală Centrală încurajează nu doar participarea ca alegători, ci și implicarea persoanelor cu dizabilități în calitate de membri în birourile electorale. Se garantează, în limita posibilităților, securitatea și sănătatea la locul de muncă.

Articolul integral poate fi citit pe IPN.

#alegatori #conditii #lege

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.