Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că armata ucraineană folosește exclusiv arme cu rază lungă de acțiune dezvoltate pe plan intern pentru a lovi ținte de pe teritoriul Federației Ruse, fără a avea nevoie de acordul Statelor Unite sau al Pentagonului.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul canadian Mark Carney, în contextul unor întrebări legate de informațiile publicate recent de presa occidentală privind presupuse restricții impuse de SUA asupra utilizării rachetelor ATACMS pe teritoriul rus.

„Utilizăm arme cu rază lungă de acțiune produse în Ucraina. În ultima perioadă, nu am avut discuții cu Statele Unite în acest sens. În trecut, astfel de subiecte au fost abordate – de exemplu, după atacurile Rusiei asupra sistemului nostru energetic – însă acest lucru s-a întâmplat demult. Astăzi, nici nu mai aducem în discuție asemenea chestiuni”, a subliniat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda.

Rapoartele WSJ: SUA limitează utilizarea armelor proprii împotriva Rusiei

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul unui articol publicat de The Wall Street Journal, care susține că oficialii americani au împiedicat Ucraina să folosească rachetele ATACMS furnizate de SUA pentru a lovi ținte din Rusia încă de la sfârșitul primăverii. Potrivit surselor citate de WSJ, aceste restricții fac parte dintr-o strategie a administrației Trump de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace.

Publicația notează că, într-un caz concret, Ucraina a încercat să folosească rachetele ATACMS, însă a fost împiedicată de un mecanism de revizuire instituit de Elbridge Colby, secretar adjunct al Pentagonului pentru politică. Acest sistem reglementează modul în care pot fi utilizate armele americane sau cele ale aliaților care depind de tehnologie și informații furnizate de SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mecanismul se aplică inclusiv rachetelor de croazieră britanice Storm Shadow, deoarece acestea folosesc date de țintire americane, potrivit unor oficiali americani și britanici citați de WSJ. În prezent, orice utilizare a rachetelor ATACMS trebuie aprobată de secretarul american al apărării, Pete Hegseth. Aceste rachete au o rază de acțiune de aproximativ 305 km.

Poziția lui Donald Trump

Într-un interviu acordat revistei Time, fostul președinte Donald Trump a criticat decizia administrației Biden de a permite Ucrainei să folosească rachetele ATACMS pentru a ataca teritoriul rus, considerând-o o „escaladare inutilă” a conflictului.

„Nu sunt de acord cu trimiterea de rachete la sute de kilometri distanță în Rusia. De ce facem asta? Nu facem decât să agravăm războiul. Nu ar fi trebuit permis”, a spus Trump.

Cu toate acestea, într-o postare recentă, Trump a admis că Ucraina nu poate învinge Rusia fără să adopte o strategie ofensivă. „E aproape imposibil să câștigi un război fără să ataci țara invadatoare. Este ca o echipă sportivă excelentă la apărare, dar care nu are voie să joace în atac”, a scris el.

Livrări de armament condiționate

Recent, SUA au acceptat să furnizeze Ucrainei noi sisteme de armament, însă doar în condițiile în care acestea vor fi achitate de către aliații europeni. Chiar dacă Trump a susținut că Washingtonul nu intenționează să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune care să poată atinge Moscova, oficialii americani au confirmat aprobarea vânzării a 3.350 de rachete aer-sol Extended Range Attack Munition (ERAMS), cu o rază de 400 km.

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot