Comitetul Executiv al Găgăuziei a prezentat recent raportul privind executarea bugetului pentru primul semestru al anului 2025. Datele oficiale arată că veniturile proprii ale bugetului central al autonomiei au constituit 205,9 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19,9% față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, susține că aceste cifre trebuie analizate într-un context mai amplu, nu doar comparativ cu anul precedent, scrie Nokta.md.

El a reamintit că în 2024 bugetul a înregistrat un an slab, iar raportarea la un an nereușit poate crea impresia falsă a unei creșteri semnificative.

Potrivit lui Tarnavschi, evaluarea corectă ar trebui să pornească de la anul 2023, atunci când la conducerea autonomiei au venit susținătorii lui Ilan Șor.

În primul semestru al anului 2023, veniturile proprii ale Găgăuziei au fost de 227 milioane de lei, cu 21,9 milioane de lei mai mult decât în 2025. Aceasta înseamnă o reducere de 8,5% a bazei fiscale în doi ani, ceea ce indică un regres în capacitatea economică a autonomiei.

În plus, dacă se ține cont de inflația cumulată de cel puțin 10% în această perioadă, veniturile reale ale bugetului sunt și mai reduse.

Deputatul a subliniat că scăderea veniturilor afectează direct investițiile în dezvoltarea locală, în special proiectele de infrastructură și programele sociale.

În ultimii doi ani, construcția de obiective publice finanțate din bugetul regional aproape că a fost oprită.

Totodată, au fost reduse fondurile pentru susținerea mediului de afaceri, iluminatul stradal și programele destinate tinerilor, cum ar fi acordarea primei locuințe.

Analizând structura veniturilor, Tarnavschi a observat câteva tendințe distincte. Impozitul pe venitul persoanelor fizice a crescut de la 31,6 milioane de lei în 2023 la 41,1 milioane în 2025, ceea ce arată că populația rămâne angajată, iar salariile sunt într-o ușoară creștere.

În schimb, impozitul pe profitul companiilor a scăzut brusc, de la 143,1 milioane de lei în 2023 la doar 88,2 milioane în 2025, semnalând o reducere a activității economice.

De asemenea, veniturile din TVA au urcat de la 50,7 milioane de lei la 76,1 milioane, însă acest indicator poate reflecta mai degrabă inflația decât o creștere reală a consumului.

„Economia Găgăuziei se sprijină tot mai mult pe taxele cetățenilor, în timp ce sectorul privat slăbește”, a concluzionat deputatul.

Potrivit lui Tarnavschi, promisiunile echipei lui Ilan Șor privind creșterea veniturilor și dezvoltarea autonomiei nu s-au materializat. El a menționat că nivelul bugetului influențează direct calitatea vieții locuitorilor — de la drumuri și spitale până la școli și oportunități pentru tineri.

Deputatul a criticat abordarea de confruntare a conducerii locale cu autoritățile centrale, considerând că aceasta a dus la pierderea unor oportunități importante. „Banii și proiectele vin acolo unde există cooperare cu Chișinăul și cu partenerii internaționali”, a afirmat Tarnavschi.

Ca exemplu, el a amintit anul 2016, când Guvernul Republicii Moldova a organizat o ședință la Comrat, fapt ce a stimulat dezvoltarea regională.

În opinia sa, Găgăuzia are nevoie de o strategie comună cu autoritățile centrale, pentru a asigura investiții, locuri de muncă și stabilitate. „Viitorul autonomiei depinde de relații constructive, nu de izolare și confruntare”, a rezumat deputatul.

#Gagauzia #Ilan Șor

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare