Comitetul Executiv al Găgăuziei a prezentat recent raportul privind executarea bugetului pentru primul semestru al anului 2025. Datele oficiale arată că veniturile proprii ale bugetului central al autonomiei au constituit 205,9 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19,9% față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, susține că aceste cifre trebuie analizate într-un context mai amplu, nu doar comparativ cu anul precedent, scrie Nokta.md.

El a reamintit că în 2024 bugetul a înregistrat un an slab, iar raportarea la un an nereușit poate crea impresia falsă a unei creșteri semnificative.

Potrivit lui Tarnavschi, evaluarea corectă ar trebui să pornească de la anul 2023, atunci când la conducerea autonomiei au venit susținătorii lui Ilan Șor.

În primul semestru al anului 2023, veniturile proprii ale Găgăuziei au fost de 227 milioane de lei, cu 21,9 milioane de lei mai mult decât în 2025. Aceasta înseamnă o reducere de 8,5% a bazei fiscale în doi ani, ceea ce indică un regres în capacitatea economică a autonomiei.

În plus, dacă se ține cont de inflația cumulată de cel puțin 10% în această perioadă, veniturile reale ale bugetului sunt și mai reduse.

Deputatul a subliniat că scăderea veniturilor afectează direct investițiile în dezvoltarea locală, în special proiectele de infrastructură și programele sociale.

În ultimii doi ani, construcția de obiective publice finanțate din bugetul regional aproape că a fost oprită.

Totodată, au fost reduse fondurile pentru susținerea mediului de afaceri, iluminatul stradal și programele destinate tinerilor, cum ar fi acordarea primei locuințe.

Analizând structura veniturilor, Tarnavschi a observat câteva tendințe distincte. Impozitul pe venitul persoanelor fizice a crescut de la 31,6 milioane de lei în 2023 la 41,1 milioane în 2025, ceea ce arată că populația rămâne angajată, iar salariile sunt într-o ușoară creștere.

În schimb, impozitul pe profitul companiilor a scăzut brusc, de la 143,1 milioane de lei în 2023 la doar 88,2 milioane în 2025, semnalând o reducere a activității economice.

De asemenea, veniturile din TVA au urcat de la 50,7 milioane de lei la 76,1 milioane, însă acest indicator poate reflecta mai degrabă inflația decât o creștere reală a consumului.

„Economia Găgăuziei se sprijină tot mai mult pe taxele cetățenilor, în timp ce sectorul privat slăbește”, a concluzionat deputatul.

Potrivit lui Tarnavschi, promisiunile echipei lui Ilan Șor privind creșterea veniturilor și dezvoltarea autonomiei nu s-au materializat. El a menționat că nivelul bugetului influențează direct calitatea vieții locuitorilor — de la drumuri și spitale până la școli și oportunități pentru tineri.

Deputatul a criticat abordarea de confruntare a conducerii locale cu autoritățile centrale, considerând că aceasta a dus la pierderea unor oportunități importante. „Banii și proiectele vin acolo unde există cooperare cu Chișinăul și cu partenerii internaționali”, a afirmat Tarnavschi.

Ca exemplu, el a amintit anul 2016, când Guvernul Republicii Moldova a organizat o ședință la Comrat, fapt ce a stimulat dezvoltarea regională.

În opinia sa, Găgăuzia are nevoie de o strategie comună cu autoritățile centrale, pentru a asigura investiții, locuri de muncă și stabilitate. „Viitorul autonomiei depinde de relații constructive, nu de izolare și confruntare”, a rezumat deputatul.

#Gagauzia #Ilan Șor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.