În Republica Moldova a fost lansată „Busola Electorală”. Prin intermediul instrumentului digital, cetățenii se pot informa despre procesul electoral și stabili care candidat la alegeri îi împărtășește viziunile despre viitorul țării.

Platforma este disponibilă în limbile română și rusă. Analiza se bazează pe un chestionar format din 35 de întrebări și afirmații, referitoare la diferite domenii.

Utilizatorii notează dacă sunt de acord sau respinge anumite ideii, iar la final le este afișată o hartă electorală în care apar candidații la alegeri.

Reprezentantul Friedrich Ebert Stiftung în Moldova, Felix Hett, afirmă că prin intermediul proiectului se consolidează democrația și se promovează votarea informată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Scopul este să le oferim alegătorilor un instrument transparent și accesibil, pentru a-și compara propriile viziuni cu pozițiile partidelor, dincolo de retorica electorală, – este ca un Google Maps pentru politică”, a declarat reprezentantul FES la lansarea platformei.

Potrivit dezvoltatorilor aplicației, pozițiile partidelor au fost determinate printr-o metodologie coordonată de o echipă de experți locali, care au analizat programele politice, declarațiile publice și răspunsurile oferite de partide la același chestionar.

„Platforma se bazează pe o metodologie riguroasă: am analizat programele politice, declarațiile publice și am trimis un chestionar detaliat partidelor pentru a le reflecta pozițiile cât mai fidel posibil”, a explicat directoarea FES Moldova, Ana Mihailov.

„Busola electorală” are la bază experiența internațională a platformei Kieskompas, folosită în peste 50 de țări, unde a contribuit la implicarea civică a tinerilor și a alegătorilor indeciși. Inițiativa este rezultatul colaborării a șapte fundații și institute politice internaționale, cu sprijinul tehnic al Kieskompas și expertiza unei echipe academice din Moldova.

#alegeri #Busola Electorală #Moldova #partide #platforma

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.