În doar primele opt luni ale acestui an, Inspectoratul de Stat al Muncii a identificat peste 5 200 de cazuri de muncă nedeclarată – un număr mai mare decât totalul de 4 029 de cazuri raportate în perioada 2017–2024. Autoritățile precizează că 91% dintre persoanele depistate au fost deja angajate legal, beneficiind astfel de protecția drepturilor și de achitarea contribuțiilor sociale.

În anul 2024, Inspectoratul de Stat al Muncii a depistat peste trei mii de persoane care lucrau fără un contract de muncă legal. La doar doi ani distanță, numărul total al cazurilor identificate a depășit opt mii, majoritatea angajaților fiind deja angajați oficial, scrie IPN.

Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, a declarat că înaintea reformei, în 2023, erau depistate circa 80 de cazuri anual, iar progresele actuale arată amploarea schimbării.

„Este un rezultat semnificativ, dar nu ne oprim aici. Zeci de mii de oameni continuă să muncească fără protecția legală de care au nevoie”, a adăugat ministrul.

Pentru sprijinirea angajaților, în luna martie 2025 a fost lansată platforma lucrezlegal.md, prin care oricine poate raporta cazurile de muncă nedeclarată. Platforma a fost creată în colaborare cu Inspectoratul de Stat al Muncii și Organizația Internațională a Muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #ilegal #Inspectoratul de Stat al Muncii

Salariile procurorilor ar trebui ajustate în funcție de inflația anuală și de creșterea economică, printr-o formulă matematică ce nu ar lăsa această decizie exclusiv la discreția Guvernului. Propunerea a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, care pledează pentru consolidarea garanțiilor sociale ale procurorilor.

Potrivit lui Dumitru Obadă, mecanismul de salarizare ar trebui să țină cont de realitățile economice ale Republicii Moldova, dar și să asigure independența sistemului procuraturii.

„Să nu fie decizia exclusiv a executivului pe dimensiunea bugetară în domeniul justiției, dar să fie formula care a fost efectuată de Curtea Constituțională”, a declarat șeful CSP pentru Politik.md.

Acesta a făcut referire la reperele stabilite de Curtea Constituțională în 2023, susținând că valoarea de referință pentru salarizare ar trebui corelată cu evoluția economică și inflația anuală.

„Este o formulă matematică care nu lasă […] decidentul final să fie executivul sau decidentul politic, până la urmă. Asta este o garanție de independență în dimensiunea garanțiilor sociale”, a explicat Dumitru Obadă.

Președintele CSP a recunoscut că Republica Moldova se confruntă cu provocări bugetare și financiare, însă consideră că asigurarea unor garanții sociale adecvate este esențială pentru funcționarea unui sistem judiciar independent, integru și imparțial. În opinia sa, condițiile de muncă și stabilitatea financiară a procurorilor trebuie să le permită acestora să-și exercite atribuțiile fără preocupări legate de necesitățile de bază, locuință sau distanța față de locul de muncă, inclusiv în cazul celor repartizați în procuraturile regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.