Regimul de la Tiraspol nu exclude o nouă criză energetică. Funcționarii locali i-au raportat lui Vadim Krasnoselski despre pregătirea pentru noul sezon de încălzire. Administrația separatistă a comunicat public că se pregătește atât pentru situații previzibile, cât și pentru cele excepționale.

Responsabilii recunosc că există riscuri privind livrările limitate ale gazului, iar în context sunt necesare surse alternative de căldură. Liderului separatist i s-a raportat despre cazangerii pe bază de combustibil solid sau mixte. În baza lor se va livra agent termic în instituțiile sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Trei centrale termice mobile care funcționează cu motorină sunt gata să producă căldură. Uzina „Electromaș„ a fabricat și este gata să livreze cinci cazane mari, pe bază de combustibil solid. Există 500 de tone de cărbune în depozit. Alte 1200 de tone sunt planificate pentru achiziționare”, au informat funcționarii din stânga Nistrului.

Concomitent, pe rețelele de socializare au început să apară videouri cu blogheri locali, care vorbesc despre eventualitatea unei noi crize energetice și pregătirile pentru sezonul rece.

Amintim că, pe 1 ianuarie 2025, Gazprom a oprit furnizările în stânga Nistrului. Drept urmare, în primele luni ale acestui an, locuitorii din regiunea transnistreană nu au avut căldură, apă caldă, iar lumina era conectată pe ore, după ce centrala de la Cuciurgan a trecut la cărbune. UE a acordat sprijin pentru achiziția de gaz, însă autoritățile separatiste au refuzat extinderea ajutorului și au optat pentru un contract cu o firmă maghiară, plătită prin intermediul unei companii înregistrate în Dubai. Banii destinați achizițiilor de gaz au fost contractați prin intermediul unui credit de la Rusia.

#criza energetică #gaz #Krasnoselski #pregatiri #Transnistria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.