Camera Reprezentanților din SUA a aprobat un proiect de lege privind politica de apărare în valoare de 892,6 miliarde de dolari. Documentul prevede creșterea salariilor pentru membrii serviciului militar și consolidarea capacității de pregătire a armatei, dar introduce și restricții noi, inclusiv interzicerea îngrijirii medicale de afirmare a genului pentru personalul militar, transmite digi24.ro.

Proiectul a trecut cu 231 de voturi favorabile. The New York Times subliniază că republicanii au transformat măsura anuală a Pentagonului într-un instrument pentru promovarea unei agende sociale conservatoare. Pentru al treilea an consecutiv, aceștia au adăugat prevederi care limitează inițiativele de diversitate, echitate și incluziune, au impus restricții privind politicile climatice și au extins transferul de arme scoase din uz către un program civil, măsuri care au nemulțumit inclusiv democrați ce susținuseră inițial proiectul.

Deși legea vizează raționalizarea și modernizarea proceselor de la Pentagon – de la cercetare și bugetare până la contractare și aprovizionare – dezbaterile au fost dominate de controversele generate de restricțiile sociale impuse de republicani. Acestea vizează în special personalul transgender și familiile lor, în linie cu politica administrației Donald Trump de a limita prezența acestora în forțele armate.

Proiectul conține însă și măsuri sprijinite atât de republicani, cât și de democrați, care întăresc rolul Congresului în supravegherea deciziilor militare, după ani în care Executivul a dispus de o marjă largă pentru desfășurarea operațiunilor fără aprobarea legislatorilor.

În ceea ce privește Ucraina, legea alocă 400 de milioane de dolari pentru o inițiativă a Pentagonului de sprijinire a securității acesteia. Camera Reprezentanților a respins propunerea congresmanei republicane Marjorie Taylor Greene de a reduce fondurile, democrații și o parte a republicanilor votând împotrivă.

Totodată, Pentagonul va fi obligat să informeze Congresul dacă administrația intenționează să suspende sau să anuleze asistența militară, măsură menită să prevină situații precum cea din vară, când livrările de ajutoare către Ucraina au fost sistate fără notificarea legislatorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #buget #SUA

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.