Germania solicită înăsprirea regulilor privind eliberarea vizelor Schengen pentru cetăţenii ruşi, ca parte a unui nou pachet de sancţiuni pe care Uniunea Europeană îl pregăteşte împotriva Moscovei, relatează dpa, citată de Agerpres.

Un document de poziţie al guvernului german, obţinut de agenţia de presă, cere implementarea completă a liniilor directoare adoptate în 2022 de Comisia Europeană, care urmăresc să restricţioneze acordarea vizelor pentru călătorii turistice sau de cumpărături în statele UE.

Conform datelor oficiale, în 2024 consulatele din Rusia au emis aproximativ 542.000 de vize Schengen pe termen scurt – cu 20% mai multe decât în 2023, dar încă sub nivelurile de dinaintea pandemiei. Italia (peste 152.000 de vize), Franţa (124.000), Spania (111.000) şi Grecia (aproape 60.000) se numără printre ţările care au acordat cele mai multe. În comparaţie, Germania a eliberat doar 17.000 de vize.

Ministerul german de Externe subliniază că a redus drastic eliberarea vizelor pentru cetăţenii ruşi imediat după declanşarea invaziei în Ucraina, în 2022, numărul acestora scăzând cu peste 90% faţă de nivelul din 2019. Abordarea vizează în special persoanele care sprijină Kremlinul sau răspândesc propagandă de război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orientările Comisiei Europene din 2022 recomandă „o abordare foarte strictă” pentru vizele turistice, în condiţiile în care scopul acestor călătorii este mai greu de verificat decât în cazul vizitelor pentru afaceri, motive familiale sau medicale.

În paralel, Comisia ar putea propune noi reguli privind vizele, în timp ce Germania şi Franţa pledează pentru sancţiuni actualizate care să vizeze direct compania rusă Lukoil, firmele de servicii conexe, dar şi lacunele financiare exploatate de Moscova, inclusiv prin bănci ruse, instituţii străine conectate la sistemul de plăţi SPFS şi operatori de criptomonede din Asia Centrală.

#Schengen #UE

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, scrie BANI.MD.

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Totodată, proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt, potrivit sursei citate. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.