Uniunea Europeană plănuiește să renunțe mai rapid la gazul natural lichefiat provenit din Rusia, ca răspuns la solicitarea președintelui SUA, Donald Trump, care a îndemnat blocul comunitar să intensifice eforturile pentru a reduce dependența energetică de Moscova.

Comisia Europeană ia în considerare includerea unei prevederi în noul său pachet de sancțiuni pentru a elimina treptat importurile de gaz natural lichefiat rusesc înainte de sfârșitul anului 2027, au declarat persoane familiarizate cu această chestiune.

UE ia în considerare și opțiunea de a accelera eliminarea importurilor de GNL rusesc printr-o modificare a așa-numitului plan RePowerEU, plan care vizează încetarea dependenței de energia provenită de la Moscova.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat pentru sursa citată că „de când am prezentat planul RePowerEU în 2022, am afirmat că eliminarea treptată a energiei rusești este mai bine să se facă mai devreme decât mai târziu”.

Trump a cerut Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc

Această mișcare luată în calcul de către UE vine în contextul în care administrația Trump a solicitat Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc și a exercitat presiuni asupra aliaților să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei pentru achizițiile lor de petrol rusesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statele Unite și-au manifestat în repetate rânduri interesul de a furniza mai mult gaz natural lichefiat către Europa, în condițiile în care se preconizează că în următorii ani vor intra în funcțiune mai multe instalații de producție.

Fluxurile de gaze rusești către Europa au scăzut brusc în urma izbucnirii războiului. Spania, Belgia și Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc.

După mai bine de 4 ani de anchetă, procese și audieri în instanță, Curtea Constituțională (CC) urmează să stabilească dacă Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are dreptul să examineze dosarele lui Igor Dodon. Apărarea a cerut să fie transmisă o sesizare înaltei Curți, iar magistrații au acceptat solicitarea avocaților.

Apărarea susține că Dodon este acuzat de comiterea faptelor ilegale atunci când era președinte, dar a fost arestat după ce și-a încheiat mandatul.

Conform avocaților, CSJ examinează dosarele în privința șefilor de stat, după ce li se ridică imunitatea, dar nu și a foștilor președinți.

Totodată, conform avocaților, este necesară audierea unor noi martori, inclusiv foști angajați în cadrul administrației prezidențiale în perioada când Igor Dodon era președinte.

Fostul șef de stat a dezvăluit jurnaliștilor că în 2019 erau pregătite decrete pentru declararea stării excepționale. Măsura urma să fie aplicată dacă Vladimir Plahotniuc ar fi încercat să se mențină la putere.