Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va beneficia de sprijinul a opt state nordice și baltice pentru consolidarea securității cibernetice și modernizarea infrastructurii de gestionare a crizelor, printr-un proiect comun. Acesta este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și urmează să fie finalizat până în 2028.

Potrivit lui Valeriu Mija, secretar de stat la MAE, odată cu implementarea proiectului, capacitățile instituționale ale ministerului vor fi modernizate după standardele internaționale și europene. Totodată, el a subliniat că instituția va putea reacționa mai eficient la crize internaționale ce afectează cetățenii moldoveni și va asigura o coordonare mai bună, în timp real, cu partenerii externi.

„Autoritățile Republicii Moldova recunosc pe deplin că competențele și capacitățile instituționale moderne de gestionare a crizelor au devenit elemente importante ale interacțiunilor diplomatice, pentru a răspunde cu succes noilor provocări cu care ne confruntăm cu toții pe scena internațională”, a menționat secretarul.

La rândul său, Søren Jensen, Ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova, a declarat în numele celor opt țări nordice și baltice că proiectul se înscrie în sprijinul mai amplu oferit Moldovei pentru a-i spori reziliența față de atacurile hibride ale Rusiei.

„Dispunerea de sisteme digitale sigure, reziliența față de amenințările cibernetice și hibride și o guvernanță democratică solidă sunt obiective pe care le împărtășim cu Moldova și pe care suntem gata să le sprijinim. Securitatea și reziliența Europei merg mână în mână cu securitatea și reziliența Moldovei”, a declarat Søren Jensen.

Cu sprijinul celor opt țări nordice și baltice: Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia, precum și al PNUD, va fi elaborată o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea securității cibernetice, care va stabili măsurile necesare pentru modernizarea sistemelor digitale, consolidarea securității informațiilor și alinierea procedurilor interne la standardele internaționale și ale Uniunii Europene.

Țările nordice și baltice, precum și PNUD vor contribui la modernizarea infrastructurii de gestionare a crizelor. Spațiile dedicate coordonării crizelor vor fi renovate și echipate, pentru a fi pe deplin operaționale în situații de urgență, inclusiv în cele care afectează cetățenii moldoveni aflați în străinătate.

Inițiativa va fi completată de introducerea unor proceduri operaționale standard, destinate noilor facilități, permițând Ministerului Afacerilor Externe să coordoneze răspunsurile și să asigure operațiuni diplomatice neîntrerupte într-un cadru de guvernanță mai rezilient.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MAE #proiect #securitate cibernetica #țări baltice

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.