Claudia Cardinale, una dintre cele mai mari actrițe ale cinematografiei italiene și europene, s-a stins din viață marți, la vârsta de 87 de ani, în regiunea Parisului.

Claude Joséphine Rose Cardinale s-a născut pe 15 aprilie 1938, la Tunis, într-o familie de origine siciliană, tatăl din Isola delle Femmine, iar mama din Trapani. Drumul său spre cinema a început întâmplător. La doar 16 ani a avut o scurtă apariție într-un film cu Omar Sharif, dar adevărata cotitură a venit după ce a fost aleasă „Cea mai frumoasă italiană din Tunis”, la un concurs de frumusețe organizat chiar de mama sa. Premiul a fost o călătorie la Festivalul de Film de la Veneția, în 1957.

„Am ajuns acolo cu haine africane, pe plajă aveam bikini – care aici nu se purtau încă. Fotografi nu conteneau să facă poze, iar eu repetam că nu vreau să fac filme. La întoarcere, revista Epoca titra: «Fata care refuză să facă cinema»”, își amintea actrița. La Veneția a văzut însă Le notti bianche de Luchino Visconti, primul film pe marele ecran care i-a trezit pasiunea pentru cinematografie.

Considerată muză a unor regizori precum Luchino Visconti și Federico Fellini, Claudia Cardinale a traversat istoria filmului italian și european, devenind simbol al epocii de aur a cinematografiei.

A rămas memorabilă în rolul Angelicăi din Il Gattopardo (1963) și în ipostaza fostei prostituate curajoase din C’era una volta il West (A fost odată în Vest, 1968), regizat de Sergio Leone. De asemenea, a jucat în capodopere precum Rocco și frații săi și a împărțit ecranul cu mari actori ai secolului XX: Burt Lancaster, Alain Delon, Henri Fonda, Jean-Paul Belmondo sau Marcello Mastroianni.

„Ne lasă moștenirea unei femei libere și inspirate atât în parcursul său de femeie, cât și de artistă”, a declarat agentul său, Laurent Savry, într-un mesaj transmis agenției AFP, potrivit Agepres.

Claudia Cardinale rămâne în memoria publicului ca una dintre cele mai strălucitoare și independente figuri ale cinemaului mondial, o actriță care a marcat ireversibil istoria filmului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cinematografie #stea

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.