Drone de origine necunoscută au fost identificate în noaptea de miercuri spre joi deasupra a patru aeroporturi daneze, provocând închiderea unuia dintre ele timp de câteva ore.

Dronele au fost reperate în apropierea aeroporturilor din Aalborg (nord), Esbjerg (vest) şi Sonderborg (sud) şi a bazei aeriene din Skrydstrup (sud), înainte de a părăsi zona.

Luni, drone de origine necunoscută au survolat deja aeroportul din Copenhaga, precum şi cel din Oslo, în Norvegia, blocând traficul aerian timp de câteva ore. Danemarca a declarat că incidentul de la aeroportul din Copenhaga a fost cel mai grav atac asupra infrastructurii sale critice şi l-a legat de o serie de incursiuni suspectate ale dronelor ruseşti şi de alte perturbări în întreaga Europă.

Poliţia din Jutlandul de Nord a declarat reporterilor că „mai multe drone” au fost observate în apropierea aeroportului Aalborg şi că acestea zburau cu luminile aprinse.

Dronele au fost observate pentru prima dată miercuri, la ora locală 21:44, potrivit poliţiei, şi se aflau încă în spaţiul aerian la momentul conferinţei de presă de joi, la ora 00:05.

Poliţia din Jutlandul de Nord a declarat că nu poate specifica tipul dronelor sau dacă acestea erau aceleaşi cu cele care au zburat luni deasupra aeroportului din Copenhaga.

„Este prea devreme pentru a spune care este scopul dronelor şi cine se află în spatele acestei acţiuni”, a declarat un oficial al poliţiei.

Autorităţile norvegiene şi daneze sunt în legătură în legătură cu incidentele de luni de la Copenhaga şi Oslo, dar ancheta lor nu a stabilit încă o legătură între cele două, a declarat miercuri ministrul norvegian de Externe.

Eurocontrol, care supraveghează controlul traficului aerian european, a declarat că sosirile şi plecările de la aeroportul Aalborg vor fi „zero” până joi la ora 04:00 GMT, din cauza activităţii dronelor în apropiere

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Poliţia a declarat că investighează în continuare la faţa locului şi că nu există niciun pericol pentru pasagerii de la aeroport sau pentru locuitorii din zonă.

Aceştia au adăugat că trei zboruri au fost redirecţionate către alte aeroporturi.

#Aeroport #Danemarca #drone

Șampania produsă în Franța din recolta de struguri din 2026 va putea depăși, în mod excepțional, limita obișnuită de 13% alcool, din cauza caniculei și a secetei din această vară. Autoritățile franceze au aprobat o derogare care le permite unor producători să obțină vinuri cu o tărie alcoolică de până la 15%, relatează AFP, citat de Agerpres.

Măsura a fost oficializată printr-un decret publicat în Monitorul Oficial al Franței. Documentul prevede că vinurile produse în 2027 dintr-un amestec de vinuri neîmbogățite din recolta anului 2026 și vinuri îmbogățite din recoltele precedente vor putea depăși limita de 13% alcool după a doua fermentare.

Derogarea a fost acordată în contextul condițiilor meteorologice neobișnuite din această vară, când valurile de căldură și seceta au determinat acumularea unor cantități ridicate de zaharuri în struguri, ceea ce poate duce la un conținut mai mare de alcool în vinul rezultat.

La începutul lunii septembrie, Comitetul Interprofesional al Vinurilor din Champagne (CIVC) a obținut o derogare temporară de la regulile de producție din partea Institutului Național de Origine și Calitate (INAO). Aceasta le permite viticultorilor să valorifice recolta fără a fi limitați de pragul obișnuit, inclusiv în cazul amestecurilor cu vinuri din anii precedenți.

Totuși, schimbarea nu va afecta majoritatea producătorilor. Maxime Toubart, copreședintele CIVC, estima că derogarea va fi relevantă doar pentru câțiva viticultori.

O recoltă neobișnuit de timpurie

Recoltarea strugurilor din regiunea Champagne a început în acest an mai devreme decât oricând în istoria înregistrărilor. Primii struguri au fost culeși pe 6 august, iar recoltarea pe scară largă a început pe 17 august, cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât în 2025.

Sezonul a fost marcat de înghețuri timpurii, urmate de temperaturi ridicate și secetă. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de condiții ar putea deveni tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice, obligând viticultorii să își adapteze metodele de lucru.

În fiecare an, aproximativ 310 milioane de sticle de șampanie franțuzească sunt vândute în întreaga lume. Alte peste un miliard de sticle sunt păstrate în pivnițe, pentru a fi comercializate și consumate ulterior.