Viktor Orbán ar putea găsi sprijin neașteptat în tentativa sa de a bloca aderarea Ucrainei la UE, inclusiv din partea președintelui Franței, Emmanuel Macron, relatează Politico. Înaintea reuniunii liderilor europeni de la Copenhaga din 1 octombrie, președintele Consiliului European, António Costa, a încercat să convingă statele membre să găsească o cale de ocolire a opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei, dar și a altor dosare blocate de extindere.

Politicianul portughez a propus modificarea regulilor UE, astfel încât discuțiile oficiale de aderare să poată începe prin aprobarea unei majorități calificate a liderilor, și nu prin unanimitate, cum este în prezent, scrie Mediafax.

Dacă Orbán este liderul european cel mai apropiat de Vladimir Putin și cel mai ostil Ucrainei, alți șefi de stat și de guvern au motive diferite pentru a i se alătura, în principal dorința de a-și păstra dreptul de veto.

Propunerea întâmpină opoziție din partea mai multor state, printre care Franța, Olanda și Grecia, și este puțin probabil să obțină susținere largă la summitul din Danemarca, au declarat pentru Politico trei diplomați europeni și un oficial de la Palatul Élysée. Țările respective se tem că, prin schimbarea regulilor de aderare, și-ar limita propria capacitate de a bloca candidaturi considerate problematice.

Sugestia lui Costa ar deschide calea nu doar pentru Ucraina, blocată de luni de zile de veto-ul Budapestei, ci și pentru Republica Moldova, ale cărei negocieri sunt legate de cele ale Kievului. Un oficial european de rang înalt a confirmat că propunerea va fi discutată miercuri la Copenhaga, alături de o altă idee privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.

„Niciun lider nu a spus până acum un ‘nu’ categoric acestei propuneri”, a declarat sursa.

La Comisia Europeană există susținere pentru inițiativa lui Costa, oficiali spunând că actualul proces, care cere unanimitate în peste 100 de etape, este mult prea greoi. Ideea lui Costa ar introduce votul cu majoritate calificată la etapele intermediare, dar decizia finală de aderare ar rămâne supusă unanimității.

Comisia Europeană susține planul de a ocoli veto-ul Ungariei în procesul de aderare la UE a Republicii Moldova

Propunerea lui Costa se lovește însă de opoziția liderilor care văd dreptul de veto ca parte a suveranității naționale. Grecia, de exemplu, consideră aderarea Turciei un risc de securitate și își păstrează veto-ul ca garanție că Turcia nu va deveni membră.

Franța, la rândul său, s-a opus constant candidaturii Turciei, Emmanuel Macron spunându-i lui Recep Tayyip Erdoğan încă din 2018 că dosarul Ankarei nu are nicio șansă de progres.

Situația este similară pentru Bulgaria, care blochează Macedonia de Nord, sau Croația, care a avut obiecții față de Serbia.

„Evident, ungurii blochează Ucraina”, a spus un diplomat european. „Dar nu sunt singurii: bulgarii vor să oprească Macedonia, croații vor să controleze Serbia, Grecia și Cipru nu vor ca Turcia să se apropie de UE, iar Atena vrea să aibă un cuvânt și în privința Albaniei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu participă la Summitul Comunității Politice Europene

#aderare UE #Ungaria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.