Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Comisia Europeană susține planul de a ocoli veto-ul Ungariei în procesul de aderare la UE a Republicii Moldova

30 Sept. 2025, 10:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Sept. 2025, 10:55 // Actualitate //  Realitatea.md

Bruxelles-ul a salutat luni planul președintelui Consiliului European, António Costa, de a ocoli veto-ul Ungariei și de a avansa cu dosarele de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, scrie Calea Europeană. 

Conform propunerii lui Costa, o majoritate calificată de state ar urma să voteze pentru deschiderea așa-numitelor „clustere de negociere” pentru cele două țări. În prezent, regulile existente cer ca toate cele 27 de state membre UE să aprobe fiecare etapă a procesului de aderare.

„Posibilitatea de a conferi Consiliului competența de a decide prin majoritate calificată ar putea fi explorată pentru anumite etape intermediare din procesul de extindere”, a declarat luni Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere.

Deși planul lui Costa menține cerința unanimității pentru aprobarea finală a aderării unei țări – păstrând astfel autoritatea colectivă a statelor membre asupra deciziei – reducerea pragului pentru începerea negocierilor ar putea debloca procesul și diminua frustrarea care a cuprins Kiev-ul și Chișinăul. Această măsură ar ajuta țările candidate, precum Ucraina și Republica Moldova, să înceapă reformele de aliniere la standardele UE, chiar dacă unul sau două state se opun oficial demarării negocierilor.

Diplomații europeni văd în propunerea lui Costa o soluție pentru a depăși blocajele repetate impuse de premierul ungar Viktor Orbán, al cărui veto a frânat progresele Ucrainei și Moldovei.

„Atunci când o țară este ținută pe loc fără motive obiective, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, credibilitatea întregului proces de extindere este pusă în pericol”, a subliniat Mercier.

Deși Comisia susține eforturile de accelerare a procesului, aceasta a insistat că decizia de a avansa discuțiile privind aderarea rămâne, în cele din urmă, la latitudinea statelor membre.

„Ține în mod real de statele membre să decidă pașii următori și sperăm să deschidem primul cluster cât mai curând posibil”, a precizat Mercier.

Cluster-ele reprezintă etape esențiale în procesul de aderare la UE, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii de politici, precum drepturile fundamentale, piața internă și competitivitatea.

Comisia și-a arătat o anumită deschidere față de extinderea votului cu majoritate calificată în analiza sa de politică pre-extindere publicată anul trecut, după apelurile liderilor europeni pentru un proces de aderare mai rapid.

În discursul său privind Starea Uniunii de la începutul acestei luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, de asemenea, necesitatea de a avansa către votul cu majoritate calificată în anumite domenii, menționând explicit politica externă – dar lăsând deschisă posibilitatea extinderii și în alte arii.

Întrebată dacă extinderea Uniunii ar putea intra în această categorie evocată de von der Leyen, purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei, Paula Pinho, a declarat luni: „Aceasta ar putea, într-adevăr, să fie explorată.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.